Speță achitare privind înșelăciunea în convenții. Optica instanței privind vinovăția penală relativă la imposibilitatea de executare a contractului

Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

 

 

ROMANIA

JUDETUL I____

JUDECATORIA B_____- SECTIA PENALA

SENTINȚA PENALĂ NR. 638

SEDINTA PUBLICA DE LA 26.11.2013

INSTANTA CONSTITUITA DIN:

P_________: I___ C_______ R_____

GREFIER: N_____ C________

 

Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Judecatoria B_____- este reprezentat de procuror Hanc  M_____ L_____ .

Pe rol judecarea cauzei  penale privind pe inculpatii C_______ M____ și S____ I___ fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 alin. 1 și 3 C .pen.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din  data de 23.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv la 07.11.2013, 21.11.2013 și pentru data  de astăzi, când în aceeași compunere, deliberând, a dispus următoarele:

 

INSTANȚA

 

Deliberand asupra cauzei penale, din actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele :

La data de 21.03.2012 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ cu numărul XXXXXXXXXXXX, plângerea  petentului D___ R_______ D_____ împotriva rezoluției nr. 3686/P/2008 emisă la data de 09.01.2012 de Parchetul de pe lângă Judecătoria B_____ și rezoluției nr. 187/II-2/2012 emisă la data de 28.02.2012 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____.

A fost atasat dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Parchetului de pe langa Judecatoria B_____ impreuna cu rezoluția nr. 187/II-2/2012 din 28.02.2012 a primului procuror al  acestui parchet.

În susținerea plângerii, pe scurt,  s-a arătat în principal că  soluția de scoatere de sub urmărire penală emisă în cauză de Parchetul de pe lângă Judecătoria B_____ este nelegală și netemeinică întrucât învinuiții C_______ M____ și S____ I___ cunoșteau existența antecontractelor încheiate de către petent cu mama lor S___ E________, în prezent decedată, săvârșind astfel infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prev. de art 26 rap la art 215 alin 1, 2 și 3 c.p.

A mai arătat petentul că prin antecontractul autentificat sub nr. 1459/17.10.2005 de BNP C______ V_______ petentul, in calitate de promitent- cumparator, s-a obligat sa cumpere, iar numita S___ E________, in calitate de promitent vanzator, s-a obligat sa van da terenul extravilan in suprafata de 11.499 mp situat in jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________________> A precizat petentul ca prin antecontractul autentificat sub nr. 381/27.01.2006 de BNP M_____ Smantana- P______ petentul, in calitate de promitent- cumparator, s-a obligat sa cumpere, iar numita S___ E________, in calitate de promitent vanzator, s-a obligat sa vanda doua terenuri dintre care unul extravilan in suprafata de 3.500 mp situat in jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, ____________________________> A aratat petentul ca, ulterior, in luna octombrie 2006, la domiciliul sau s-au prezentat numitii S____ I___, F_____ E____ si S____ M____, in calitate de fiu, respectiv nepoti ai numitei S___ E________, ocaize cu care s-au interesat si au aflat de la petent despre existenta celor doua antecontracte, ulterior aceleasi persoane revenind la domiciliul petentului si, fata de refuzul petentului de a desfiinta cele doua antecontracte sau de a plati un pret superior celui deja achitat, acestia au recurs la amenintari la adresa petentului.

A mai aratat petentul ca la data de 02.11.2007 numita S___ E________ a incheiat cu numitii C_______ M____, S____ I__ doua antecontracte de vanzare- cumparare (inscrisuri sub semnatura privata) cu privire la terenurile in suprafata de xxxxx mp, respectiv de 3500 mp ce facusera anterior obiectul celor doua antecontracte de vanzare cumparare incheiate cu petentul.

A precizat petentul ca din actele dosarului rezulta in mod cert faptul ca numitii C_______ M____ si S____ I___ aveau cunostinta despre incheierea celor doua antecontracte, astfel incat incheierea celor doua antecontracte de vanzare cumparare- inscrisuri sub semnatura privata- cat si sesizarea instantei cu doua actiuni pentru constatarea intervenirii vanzarilor aferente reprezinta o operatiune unitara ce a avut la baza o rezolutie infractionala unica prin care s-a urmarit de catre numitii S___ E________, C_______ M____ si S____ I__ scoaterea celor doua terenuri din patrimoniul numitei S___ E________ pentr u ca petentul sa nu-si mai poata valorifica creanta nascuta din cele doua antecontracte, prejudiciul suferit de petent fiind reprezentat de contravaloarea celor doua terenuri la valoarea lor actuala de circulatie.

Pentru aceste motive petentul solicită instanței admiterea cererii, desființarea soluțiilor atacate și reținerea cauzei spre judecare.

In drept s-au invocat dispozitiile art. 278¹ Cod procedura penala.

Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala cat si plangerea formulata, instanta constata că aceasta este întemeiată din următoarele motive:

Prin ordonanta nr. 3686/P/2008 data de Parchetul de pe langa Judecatoria B_____ la 10.12.2009 s-a dispus, printer altele, in baza art. 228 alin. 6 Cod procedura penala, art. 10 lit. d Cod procedur a penala respectiv neinceperea urmaririi penale fata de intimatii C_______ M____ si S____ I___ pentru infractiunea prevazuta de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal.

Impotriva acestei solutii a formulat plangere petentul, plangere ce a fost inregistrata la 20.03.2010 si a fost repinsa ca neintemeiata prin ordonanta nr. 231/II-2/2010 data de prim- procurorul adjunct de la Parchetul de pe langa Judecatoria B_____ la 15.03.2010.

Pentru a decide astfel s-a avut in vedere faptul ca intim atii C_______ M____ si S____ I___ nu au avut cunostinta de cele doua antecontracte de vanzare- cumparare incheiate de mama acestora, intimata S___ E________.

Impotriva acestor soluții petentul a formulat plângere la instanță, potrivit art 278¹ c.p.p.

Prin sentinta penala 297/17.09.2010 Judecătoria B_____ a admis plângerea petentului în temeiul art 278¹ alin 8 lit b) c.p.p. , a desființat soluțiile atacate și a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Judecatoria B_____ in vederea inceperii urmaririi penale fata de intimatii C_______ M____ și S____ I__ pentru infractiunea prevazuta de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal.

Ulterior începerii urmăririi penale față de intimați, Parchetul de pe lângă Judecătoria B_____, prin rezoluția nr. 3686/P/2008 emisă la data de 09.01.2012 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților C_______ M____ și S____ I__, în temeiul art. 249 Cod procedura penala, art. 11 lit. b Cod procedura penala, art. 10 lit. b Cod procedura penala, considerând că este vorba despre neexecutarea unui contract sinalagmatic, ceea ce reprezintă o fapta de natura civilă și nu una penală.

Petentul a formulat plângere împotriva acestei soluții, iar prin rezoluția nr. 187/II-2/2012 emisă la data de 28.02.2012 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____ s-a dispus respingerea acestei plângeri ca neîntemeiată, apreciindu-se că prezenta cauză este una esențialmente civilă.

Impotriva acestor soluții petentul a formulat din nou plângere la instanță, p otrivit art 278¹ c.p.p.

Prin încheierea de ședință din data de 23.05.2012 pronunțată în dosarul XXXXXXXXXXXX, examinand plangerile deduse judecatii in raport de dispozitiile art. 278 ind.1 al.8 lit.c C.p.p.,  instanța a desființat rezolutia de scoatere de sub urmărire penală nr. 3686/P/2008 emisă la data de 09.01.2012 de Parchetul de pe lângă Judecătoria B_____ și rezolutia nr. 187/II-2/2012 emisă la data de 28.02.2012 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____ și a reținut cauza pentru judecare sub aspectul săvârșirii de către inculpații C_______ M____ și S____ I__ a infracțiunilor de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 alin. 1 și 3 C .pen.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Din d eclara ț iile date de par ț i ș i din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că prin antecontractul autentificat sub nr. 1459/17.10.2005 de BNP C______ V_______ , partea vătămată D___ R_______ D_____, în calitate de promitent-cumpărator, s-a obligat să cumpere, iar numita S___ E________, în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă terenul extravilan în suprafa ț ă de 11.499 mp situat în jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________ vecinătă ț i : la N- T_____ L___, la E- Ca nal 489, la S- A 484, la V- DE 488/2 pentru pre ț ul de 15.000 lei, pret pe care partea vătămată sus ț ine că l-ar fi achitat integral la data încheierii antecontractului.

De asemenea, din actele dosarului a rezultat că prin antecontractul autentificat sub nr. 381/27.01.2006 de BNP M_____ S_______- P______ , partea vătămată, în calitate de promitent- cumpărător, s-a obligat să cumpere, iar numita S___ E________, în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă două terenuri- dintre care unul extravilan în s uprafa ț ă de 3.500 mp situat în jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________ vecinătă ț i: la N- P________ Gh, la E- DE 493, la S- A___ Nic, la V- Canal 489- pentru pre ț ul total de 5000 euro, pret pe care partea vătămată sus ț ine că l-ar fi achitat integral la data încheierii antecontractului.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cele două terenuri în litigiu se aflau la momentul încheierii celor două antecontracte de vânzare-cumpărare în proprietatea lui S___ E________, po trivit Titltului de proprietate nr. xxxxx/04.11.1996, emis de Comisia Sectorului Agricol I____ pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Din acelea ș i mijloace de probă a rezultat că prin Sentin ț a civila nr. 1310/21.03.2007 pronun ț ată de Judecatoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, definitivă ș i irevocabilă, a fost respinsă ca neîntemeiată ac ț iunea având ca obiect constatarea nulită ț ii relative ș i, respectiv, rezolu ț iunea (pentru neplata pre ț ului) a antecontractelor de vânzare-cumpărar e autentificate sub nr.1459/27.10.2005 de BNP C______ M______ ș i sub nr. 381/27.01.2006 de BNP S_______ P______, ac ț iune formulată de S___ E________ împotriva păr ț ii vătămate D___ R_______ D_____. Instan ț a observă că temeiul juridic al cererii în anulare d in cadrul acestei ac ț iuni l-a constituit dolul ca viciu de consim ț ământ, invocat de promitenta-vânzătoare S___ E________, precum ș i faptul că motivarea instan ț ei s-a întemeiat pe lipsa dovezilor de inducere în eroare ș i pe lipsa unei obliga ț ii a notarilor publici de a solicita certificat medico-legal păr ț ilor care depă ș esc o anumită vârstă (la momentul încheierii celor două antecontracte, S___ E________ având vârsta de 95 de ani).

Totodată, din mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, instan ț a observă faptul că, în faza actelor premergătoare din Dosarul penal nr. 3686/P/2008 constituit la Parchetul de pe lângă Judecătoria B_____, a fost efectuata expertiza medico-legală psihiatrică , fiind depus la dosar raportul nr. A1/J/PSH/290/2009 emis de SML I____, prin care se conchide că S___ E________ nu a avut discernământ la data încheierii antecontractelor de vânzare- cumpărare .

Or, este evident că, dacă la momentul soluționării ac ț iunii în anulare în dosarul nr. XXXXXXXXXXX ori a dosarului nr. XXXXXXXXXXX de la Judecătoria B_____ s-ar fi dispus efectuarea unei astfel de expertize, solu ț iile nu ar fi putut fi decât acelea de anulare a celor două antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate de S___ E________ cu partea vătămată, pentru lipsa discernământului acesteia în momentul contractării sau pentru cauză imorală.

Însă, dincolo de ceea ce ar fi putut face sau nu obiectul unei cereri civile în justi ț ie, instan ț a penală învestită cu cercetarea faptei de în ș elăciune în conven ț ii, are datoria să analizeze cauza sub toate aspectele, pentru a observa dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infrac ț iunii cu care a fost sesizată.

Analizând amplul material probatoriu existent în cauză, instan ț a constată că infrac ț iunea de în ș elăciune în conven ț ii dedusă judecă ț ii ș i re ț inută în sarcina inculpa ț ilor C_______ M____ ș i S____ I___  nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Infrac ț iunea de în ș elăciune în conven ț ii este fapta persoanei care, în scopul de a ob ț ine pentru ea sau pentru altul un folos ma terial injust, induce sau men ț ine în eroare pe o altă persoană cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.

A ș adar, sub aportul specificului său, în ș elăciunea face parte din grupul infrac ț iunilor patrimoniale care se săvâr ș esc printr- o ac ț iune de inducere în eroare prin falsificarea adevărului, cu prilejul formării, modificării sau stingerii unui raport juridic patrimonial.

În interpretarea dispozi ț iilor art.215 alin.(3) C. pen., instan ț a re ț ine că, prin expresia „cu prilejul încheierii unui contract” se înțelege intervalul de timp care se scurge de la începerea tratativelor și până la stabilirea acordului de voință, iar prin expresia „cu prilejul executării unui contract” se înțelege intervalul de timp în care obligațiile contractuale se găsesc în faza de aducere la îndeplinire până la definitiva executare, executare care este limitată la condi ț iile de drept substan ț ial spe cifice respectivului contract .

În ceea ce prive ș te în ș elăciunea în conven ț ii, ac ț iunea de inducere în eroare se produce cu ocazia încheierii ș i/sau executării unui contract, deci, în structura ei apare ș i o situa ț ie premisă , anume existen ț a conven ț iei (con tractului) în legătură cu care se produce ac ț iunea de amăgire, contract care trebuie să fie valabil încheiat (deoarece un contract nul sau cel pu ț in anulabil, va putea fi lipsit de efecte juridice).

Elementul material care ______________ inutul constitutiv al laturii obiective constă în ac ț iunea de ”inducere în eroare”, prin alterări ale adevărului prin care se urmăre ș te să se producă în mintea co-contractantului o falsă cunoa ș tere sau o ignorare a realită ț ii.

Ac ț iunea de amăgire, de în ș elare, poate fi realizată prin orice mijloace apte de a provoca o inducere în eroare, însă, aceasta trebuie să se fi produs a ș a încât, fără acea eroare, cel amăgit nu ar fi încheiat sau nu ar fi executat contractul în condi ț iile stipulate, deci, amăgirea să fi fost hotărâtoare pentru persoana în ș elată ( causa dans contractui ).

Sub aspectul laturii subiective, pentru a putea constitui elementul material al infrac ț iunii de în ș elăciune, ac ț iunea de inducere în eroare (de amăgire) trebuie să fi fost săvâr ș ită cu voin ț ă ș i inten ț ie. Astfel, există inten ț ie de a induce în eroare sau de a men ț ine în eroare atunci când făptuitorul î ș i dă seama că ac ț iunea pe care o efectuează conduce la o amăgire, menită să provoace în mintea celui fa ț ă de care este săvâr ș ită o falsă cunoa ș tere a realită ț ii ș i prevede că din cauza acestei alterări a adevărului, cel în ș elat va lua o dispozi ț ie care îi va pricinui o pagubă materială.

Instan ț a mai re ț ine că infrac ț iunii de în ș elăciune în conven ț ii îi corespunde simetric, un delict civil realizat prin dol-vici u de consim ț ământ(care nu este altceva decât o eroare provocată ). Eroarea provocată ori menținută trebuie să aibă rol determinant în încheierea, executarea ori rezilierea contractului, condiție care este îndeplinită dacă fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat, executat ori reziliat contractul în condițiile stipulate.

Or, pentru a putea vorbi de inten ț ie din partea promitentei-cumpărătoare S___ E________, la momentul încheierii antecontractelor cu partea vătămată, ar fi fost necesar ca aceasta să fie o persoană cu capacitate de exerci ț iu deplină, iar nu o persoană lipsită de discernământ, care nu are reprezentarea faptelor ș i actelor sale . Capacitatea de a încheia acte juridice civile este o condiție de fond, esențială, de validitate și generală a actului juridic civil, sens în care ș i în art. 948 pct. 1 C .civ.1864, prevede „capacitatea de a contracta” drept o con ­ diție esențială pentru validitatea oricărei convenții, or, discernământul, ca stare de fapt ș i de natură psihologică, este corelat în mo d direct de capacitate, ca stare de drept ( de iure ).

Sub un alt aspect, pentru a exista inten ț ie, ca formă a vinovă ț iei penale, este abslout necesar ca, în prealabil, să existe în mentalul persoanei formarea voinței juridice la încheierea unui contract, care reprezintă un proces psihologic complex, ce presupune mai întâi nevoia simțită de om (pe care acesta vrea să o satisfacă), urmată de  reflectarea acestei nevoi, precum ș i a mijlocului de satisfacere a nevoii respective. Atunci când reprezentarea scopului devine mai puternică, se trece de la tendință la dorința de satisfacere a nevoii, context, în care începe următoarea fază a procesului psihologic, respectiv deliberarea , (cântărirea avantajelor și dezavantajelor pe care le prezintă dorințele și mijloacel e lor de realizare), iar în urma acesteia, se trece la luarea hotărârii de a încheia actul juridic civil, act care apare ca un mijloc de realizare a scopului propus.

Oferta de a contracta și acceptarea ei reprezintă cele două laturi ale voinței de a contracta, laturi care, inițial, apar separate, dar care, prin întâlnirea lor, ajung a se reuni în ceea ce numim acordul de voință.

Validitatea contractului presupune mai mult decât o simplă analiză a mecanismului de formare a acordului de voință; ea presupune examinarea, de sine stătătoare, a ceea ce art. 948 C . civ. denumește „condițiile esențiale pentru validitatea convenției”, și care sunt: capacitatea, consimțământul, obiectul și cauza .

Cercetarea validității contractului presupune, așadar, examinarea capacității părților contractante persoane fizice ori persoane juridice   atât sub aspectul capacității de folosință, cât și sub acela al capacității lor de exercițiu. Presupune, de asemenea, o cercetare de conținut a contractului, privind în special ceea ce este definitoriu pentru orice act juridic, deci și pentru orice contract voința juridică. Aici avem în vedere nu atât mecanismul întâlnirii ofertei cu acceptarea, cât conținutul ofertei și acceptării, care, reunite, formează ceea ce numim acordul de voință.

După cum este cunoscut, voința juridică interesează prin două laturi esențiale: consimțământul ca hotărâre de a te obliga juridicește și ca manifestare a acestei hotărâri și cauza sau scopul actului juridic.

Consimțământul nu poate fi cercetat, în el însuși, rupt de ceea ce se află dincolo de manifestarea exterioară; el nu poate fi examinat fără a se lua în considerare voința internă, element de ordin psihologic ce poate explica, fundamenta sau, uneori, infirma, manifestarea exterioară de voință. Este așa numita problemă a raportului dintre manifestarea de voință și voința internă în actele juridice.

În strânsă dependență de acest raport se află materia viciilor de voință, care exprimă, într-o anumită formă, neconcordanțele dintre voința internă și manifestarea acestei voințe.

Pe de altă parte, cel de al doilea element al voinței juridice, cauza sau scopul actului juridic, vine să precizeze limitele care țărmuresc întinderea voinței interne, păstrând din cuprinsul obiectiv, deosebit de bogat și complex, al acestei voințe, numai ceea ce este relevant din punct de vedere juridic. Tot ceea ce trece dincolo de hotarul trasat de cauza sau scopul actului juridic ________________________ motive de ordin psihologic, care nu prezintă interes din punctul de vedere al analizei formării valabile a actului juridic.

Bineînțeles că validitatea contractului va fi condiționată de caracterul licit și moral al cauzei sau scopului său.

Pentru validitatea contractului nu este suficientă o voință juridică valabilă sub toate laturile sale, emanată de la o persoană capabilă: este necesar ca, în plus, contractul să aibă un obiect determinat, licit și moral.

Observăm din cele arătate mai înainte că încheierea contractelor poate fi analizată, atât sub aspectul mecanismului formării acordului de voință, cât și sub aspectul formării valabile a acestui acord   adică din punctul de vedere al capacității părților, al conținutului voinței și al valabilității obiectului.

În consecin ț ă, pentru formarea voin ț ei ș i, implicit, a inten ț iei, sunt necesare luarea unei hotărâri și existen ț a unui motiv determinant (cauza sau scopul actului juridic), or, o persoană care nu are discernământul faptelor sale (fapt dovedit prin expertiza medico-legală psihiatrică nr. A1/J/PSH/290/2009, emisă de SML I____)  este incapabilă de formarea unei astfel de voin ț e juridice, deci, ea rămâne străină ș i în afara oricărei forme de inten ț ie.

Instan ț a re ț ine că, potrivit regulilor generale aplicabile contractelor, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect (art. 966 C . civ.1864). La orice contract de vânzare cumpărare scopul imediat al consimțământului cumpărătorului îl reprezintă dobândirea lucrului, iar scopul imediat al consimțământului vânzătorului, obținerea prețului, cauzele fiind identice în cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare ( antecontractului ). Pe de altă parte, c auza este falsă când persoana este lipsită de discernământ , cum era cazul promitentei-vânzătoare S___ E________.

A ș adar, partea vătămată nu putea fi indusă în eroare cu ocazia încheierii celor două antecontracte de vânzare-cumpărare . Dimpotrivă, având în vedere circumstan ț ele mai sus expuse, coroborate cu celelalte mijloace de probă ale dosarului (înscrisuri ș i declara ț ii de martori), partea vătămată D___ R_______ D_____ apare ca fiind partea contracatantă care a profitat de incapacitatea promitentei-vânzătoare, în etate de 95 de ani, care era evident lipsită de reprezentarea actelor ș i faptelor sale, încheiind două acte juridice susceptibile a fi declarate nule în instan ț ele civile pentru cauză imorală , prin profitarea de starea de nevoie în care se găsea S___ E________ or, pentru lipsa consim ț ământului acesteia, deoarece un consim ț ământ dat în atare condi ț ii echivalează cu lipsa totală a acestuia. Or, partea vătămată nu- ș i poate invoca propria culpă,  opunându-se principiul general de drept nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Tot astfel, în ceea ce prive ș te inducerea în eroare cu ocazia executării contractului de către inculpa ț ii C_______ M____ ș i S____ I___, instan ț a nu poate re ț ine existen ț a faptei de în ș elăciune în conven ț ii.

Sub un prim aspect, fa ț ă de toate argumentele mai sus expuse, instan ț a re ț ine că nu este îndeplinită situa ț ia premisă , aceea ca, ac ț iunea de inducere în eroare să se producă în privin ț a unui contract care trebuie să fie valabil încheiat, deoarece numai un astfel de contract este producător de efecte juridice, iar nu ș i un contract susceptibil a fi declarat nul. Instan ț a apreciază că, fa ț ă de dispozi ț iilor art. 1247 alin.(3) C.civ. (textul nedistingând despre care instan ț ă ar fi vorba), inclusiv instan ț a penală, pe cale incidentală, poate observa existen ț a unei cauze de nevalabilitate a unui contract, deoarece unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face ( ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Însă, nu trebuie în ț eles că instan ț a penală s-ar autosesiza cu o cerere în nulitate, ci aceasta doar constată că actele juridice (despre care partea vătămată afirmă că ar fi fost încheiate ș i, ulterior, neexecutate prin săvâr ș irea infrac ț iunii de în ș elăciune) nu pot produce efecte juridice . În consecin ț ă, asemenea acte juridice (cele două antecontracte încheiate de partea vătămată), care nu respectă condi ț iile de valabilitate la încheierea lor, nu pot constitui nici situa ț ia premisă a infrac ț iunii de în ș elăciune prin inducerea în eroare cu ocazia executării acestora, unor astfel de acte neputându-le fi recunoscută producerea de efecte juridice. A ș adar, actele fiind ineficace, nu se putea produce nici vreo pagubă prin nepunerea acestora în executare.

Pe de altă parte, trebuie observat că însă ș i partea vătămată nu a ac ț ionat diligent, lăsând timpul să treacă, fără a se adresa instan ț elor judecătore ș ti competente cu cereri în pronun ț area unor hotărâri care să ț ină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, astfel că neexecutarea celor două antecontracte are la bază ș i culpa sa. Astfel, instan ț a urmează a re ț ine că, prin antecontractul  de vânzare-cumpărare nu se transmite dreptul de proprietate, ci doar se na ș te un raport juridic obliga ț ional. De aceea, în cazul încălcării obligației de a face asumate, oricare dintre părți poate cere instanței ca în baza art. 1073 și 1077 C . civ.1864 (conform principiului executării în natură a obligațiilor și a reparării în natură a prejudiciului) să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare și care ar avea caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietății de la data când rămâne definitivă.

Mai mult, instan ț a observă că, asemenea ac ț iuni trebuiau promovate în termenul general de prescrip ț ie extinctivă de 3 ani, termen care curge de la data prevăzută în cele două antecontracte pentru încheierea actelor autentice de vânzare-cumpărare, or partea vătămată a stat în pasivitate. Astfel, instan ț a observă astfel, că în cazul antecontractului autentificat sub nr. 1459/17.10.2005 de BNP C______ V_______ ,  actul de vânzare a fi trebuit încheiat în formă autentică la data de 17.12.2005 (art.V), iar în cazul antecontractului autentificat sub nr. 381/27.01.2006 de BNP M_____ S_______- P______ , actul de vânzare a fi trebuit încheiat în formă autentică la data de 22.12.2006.

Or, până la data de 01.08.2008, când s-a adresat cu plângere penală, partea vătămată nu a făcut niciun demers pentru a încerca executarea celor două antecontracte. Instan ț a observă din chiar sus ț inerile păr ț ii vătămate făcute în plângerile formulate că, în luna octombrie 2006 ar fi avut o discu ț ie contradictorie cu rudele lui S___ E________, care i-a fi spus că era imposibil să fi încheiat acte cu acesta ș i că trebuie desfiin ț ate cele două antecontracte, astfel că, un comportament diligent l-ar fi determinat să se adreseze imediat instan ț ei civile pentru pronun ț area unor hotărâri care să ț ină loc de titlu. Instan ț a poate prezumă că partea vătămată nu a ac ț ionat, cunoscând că era de notorietate lipsa de discernământ a promitentei-vânzătoare sau pur ș i simplu a fost lipsit de orice diligen ț ă.

Faptul că inculpa ț ii, în calitatea lor de rude ale promitentei-vânzătoare S___ E________, au aflat ulterior de încheierea  celor două antecontracte dintre aceasta ș i partea vătămată ș i că, având cuno ș tin ț ă de lipsa de discernământ a acesteia, au încercat, pe diverse căi juridice, recunoscute de lege, ”să repare” ceea ce a determinat incon ș tien ț a rudei lor fără capacitate civilă de exerci ț iu de facto, nu poate fi re ț inut de instan ț ă drept o ac ț iune de inducere în eroare cu ocazia executării unui contract.

Este adevărat că, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ sub nr. XXXXXXXXXXXX inculpata C_______ M____ a solicitat instan ț ei ca, prin hotărârea ce o va pronun ț a în contradictoriu cu pârâ ț ii S___ E________, S____ C_________, S____ I___, S____ M_____, S____ I__, S____ M_____, S___ D______, Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Moara Vlasiei, Comisia Judeteana I____ pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, să constate nulitatea absolută par ț ială a Titlului de proprietate nr. xxxxx/1996 emis de Comisia SAI pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

De asemenea, a rezultat și că, pe parcursul solu ț ionarii acestei cauze, la termenul din 10.09.2007, intimata C_______ M____, asistată de apărător, a precizat ac ț iunea formulată – intimatul S____ I___ fiind prezent personal la acel termen-, arătând că în ț elege să solicite constatarea nulită ț ii absolute ș i a antecontractelor de vânzare- cumpărare autentificate sub nr. 1459/2005 si 381/2006, încheiate de S___ E________ cu partea vătămată D___ R_______ D_____, a cărui introducere în cauză a solicitat-o la termenul din 22.10.2007.

În raport de această situa ț ie, se poate aprecia că cel mai tarziu la data de 22.10.2007 a existat certitudinea ca inculpa ț ii S____ I___ ș i C_______ M____ aveau cuno ș tin ț ă despre existen ț a antecontractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1459/17.10.2005 de BNP C______ V_______ ș i a antecontractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 381/27.01.2006 de BNP M_____ S_______- P______, acte încheiate de partea vătămată cu S___ E________.

Însă, chiar dacă ulterior acestei date, respectiv la 02.11.2007, inculpa ț ii au încheiat, la rândul lor, antecontracte de vânzare-cumpărare cu privire la acelea ș i terenuri, cu S___ E________, adresându-se ulterior instan ț ei ș i ob ț inând hotărâri care ț in loc de acte autentice de vânzare cumpărare cu privire la aceste două terenuri, acest fapt nu este de natură să dovedească săvâr ș irea infrac ț iunii de în ș elăciune în conven ț ii cu prilejul executării antecontractelor încheiate de partea vătămată cu S___ E________.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, a rezultat că la 02.11.2007 S___ E________, în calitate de promitentă- vânzătoare ș i inculpatul S____ I___, în calitate de promitent cumpărător au încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare (înscris sub semnătură privată, forma scrisă fiind cerută ad probationem , contractul fiind, deci, valabil) cu privire la terenul extravilan în suprafa ț ă de 3500 mp situat în jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________ vecinătă ț i: la N- P________ Gh, la E- DE 493, la S- A___ Nic, la V- Canal 489.

Prin Sentin ț a civilă nr. 456/31.01.2008 pronun ț ată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă ac ț iunea formulată de inculpatul S____ I___ împotriva lui S___ E________ ș i s-a pronun ț at hotărârea care ț ine loc de act autentic de vânzare- cumpărare a terenului extravilan în suprafa ț ă de 3500 mp situat în jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________________> De asemenea, la data de 02.11.2007 S___ E________, în calitate de promitentă-vânzătoare ș i inculpata C_______ M____, în calitate de promitent- cumpărător au încheiat un antecontract de vanzare- cumparare (înscris sub semnatură privată) cu privire la terenul extravilan în suprafa ț ă de 11.499 mp situat în jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________ vecinătă ț i: la N- T_____ L___, la E- Canal 489, la S- A 484, la V- DE 488/2.

Prin Sentinta civila nr. 10/07.01.2008 pronun ț ată de Judecatoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă ac ț iunea formulată de C_______ M____ impotriva lui S___ E________ si s-a pronun ț at hotărârea care ț ine loc de act autentic de vânzare- cumpărare a terenului extravilan în suprafa ț ă de 11.499 mp situat in jud. I____, com. Moara Vlasiei, _____________________, _____________________________> În raport de toate aceste înscrisuri, instan ț a constată faptul că, de ș i inculpa ță ii au încheiat propriile antecontracte cu mama lor S___ E________, în condi ț iile în care aveau cuno ș tin ț ă ș i despre existen ț a antecontractelor încheiate de partea vătămată, inten ț ia acestora a fost aceea de a- ș i apăra propriile drepturi viitoare, persoana prejudiciată fiind la acel moment mama lor, S___ E________, de a cărei stare de necesitate  ș i lipsă de discenământ a profitat chiar partea vătămată. Chiar dacă inculpa ț ii, ar fi avut la îndemână ac ț iuni în justi ț ie mult mai clare prin care să solicite ș i să ob ț ină nulitatea celor două antecontracte, dar nu au făcut-o, inten ț ia acestora nu este una de natură penală, ci una prin care au încercat să- ș i apere un drept legitim (deoarece aceste terenuri le reveneau, oricum, ulterior, prin efectul mo ș tenirii legale, cu atât mai mult cu cât, S___ E________ făcuse un partaj de folosin ț ă a suprafe ț elor sale de teren, inclusiv a celor în litigiu, încă din timpul vie ț ii, iar viitorii săi mo ș tenitori aveau ș i posesia acestor terenuri).

Pe de altă parte, neexecutarea obligațiilor ce derivă dintr-un contract încheiat nu constituie infracțiunea de înșelăciune, dacă nu se poate stabili că s-au folosit manopere dolosive față de creditorul obligației cu ocazia încheierii contractului . În acest sens, art. 1 din Protocolul nr. 4, recunoscând anumite drepturi și libertăți, altele decât cele deja înscrise în Convenție și în primul Protocol adițional la Convenție , prevede că „ nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală ”.

În plus, inculpa ț ii S____ I__ si C_______ M____ nu erau co-contractan ț i în cele două antecontracte încheiate de partea vătămată cu S___ E________, fiind veritabili ter ț i ( penitus extranei) fa ț ă de aceste acte juridice. Neexecutarea obliga ț iei de a face dintr-un antecontract de către promitentul-vânzător ș i transmiterea dreptului de proprietate promis în patrimoniul altei persoane (chiar ș i printr-o modalitate indirectă, prin exerci ț iul instan ț ei de judecată) nu dă dreptul promitentului-cumpărător decât la eventuale daune-interese (despăgubiri civile) împotriva debitorului obliga ț iei de vânzare, însă, chiar ș i acestea, numai dacă sunt întrunite cumulativ condi ț iile acordării de despăgubiri. Aceste aspecte însă, dovedesc că o atare situa ț ie este de natură pur civilă, iar nu de inciden ț a legii penale.

Pe cale de consecință, având în vedere declara ț iile inculpa ț ilor coroborate cu cele ale martorilor, cu înscrisurile dosarului, dar mai a___ cu raportul de expertiză medico-legală nr. A1/J/PSH/290/2009 emis de SML I____, prin care s-a stabilit că S___ E________ nu a avut discernământ la data încheierii antecontractelor de vânzare- cumpărare , instanța urmează ca în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p. raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. să achite pe inculpații S____ I___ și C_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 C .pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C .pen.

În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, va respinge ca neântemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă D___ R_______ D_____ .

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

 

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. achită pe inculpatul S____ I___ fiul lui F_____ și E________ ns. la data de 09.08.1933 domiciliat în comuna Moara Vlăsiei, ____________________, județul I____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 C .pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C .pen.

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. achită pe inculpata C_______ M____ fiica lui F_____ și E________, ns. la data de 21.11.1945 în _______________________________, domiciliată în orașul Otopeni, _______________________.76B, __________, etj.1, apt.11, județul I____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 C .pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C .pen.

În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, respinge ca neântemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă D___ R_______ D_____   domiciliat în comuna Moara Vlăsiei, _________________________________> Onorariul apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența juridică a inculpaților se va avansa din fondurile MJ către Baroul I____.

În temeiul art. 192 alin. 3 C .p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente si de la comunicare pentru părțile lipsa.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.11.2013.

 

      P_________                                                                  Grefier

I___ C_______ R_____                                                  N_____ C________

 

 

Red.I.C.R./tehn./N.C./17.02.2014

 

 

Sursa: www.rolii.ro