Meniu Închide

Ar rezolva amnistia contravențională problema amenzilor nelegale?

După Decizia CCR din 06.05.2020 prin care au fost declarate nelegale toate amenzile aplicate pe motivul nerespectării măsurilor dispuse pe perioada stării de urgență, mai mulți parlamentari au anunțat că vor iniția o lege prin care să se anuleze de drept aceste amenzi. Situația nu este așa de facilă precum pare. Câteva probleme de drept contravențional sunt destul de delicate în acest moment.

Trebuie menționat de la început că s-au declarat nelegale toate contravențiile date pe perioada stării de urgență în baza art. 28 din OUG 1/1999 pe motivul lipsei de claritate și previzibilitate. Practic fapta contravențională nu era clar și bine definită în textul de lege incriminator, rămânând să o definească organul constatator (prin interpretarea arbitrară/după bunul plac a legii, ceea ce s-a și întâmplat). Acesta a fost unul din principalele motive de neconstituționalitate.

Parlamentarii care au inițiat ideea unei amnistii contravenționale doresc să se evite un blocaj al instanțelor. Asta ar însemna că autoritățile fiscale sau poate instituțiile care au emis Procesele Verbale de contravenție (Poliția, Jandarmeria, Primăria – pentru poliția locală) să fie obligate să desfășoare o procedură prin care returneze sumele din amenzi și cheltuielile făcute de contravenienți până la momentul când legea de amnistie va intra în vigoare, ori să anuleze acele Procese Verbale (și debitele aferente care au venit pe rolul fiscal al contravenientului).

Dacă se dorește evitarea procedurii judiciare, este clar că va trebui reglementată o procedură administrativă. Vor opera modificările din oficiu sau la cerere? Totuși, cetățenii care vor  dreptate, și vor ca doar o instanță se se pronunțe în cazul contravenției/faptei lor, având în vedere că asupra lor a planat o acuzație penală, ar trebui să nu fie lipsiți de dreptul de a avea acces la justiție. Astfel, procedura administrativă ar trebui să fie complementară cu procedura judiciară pentru a nu leza dreptul fundamental de acces la justiție. Ar trebui să rămână la latitudinea fiecărui contravenient alegerea procedurii judiciare ori administrative. În caz contrar, deci dacă s-ar bloca dreptul cetățenilor de a avea acces la o instanță, legea de amnistie contravențională ar fi afectată de neconstituționalitate și ea.

Momentan anularea Proceselor Verbale poate fi făcută exclusiv pe cale judiciară, de către o instanță judecătorească. Legea de amnistie s-ar referi la o anulare de drept. Dacă ar intra în vigoare o astfel de Lege, toate aceste Procese-Verbale vor fi nule de drept, în baza și în condițiile acelei legi.

Fie că ele vor fi anulate pe cale judiciară, fie că vor fi anulate de drept prin lege, după ce vor fi anulate, vor trebui rezolvate problemele efectelor juridice produse de aceste Procese-Verbale: amenzile plătite în baza Proceselor-Verbale anulate, debitele de pe rolul fiscal înregistrate în baza amenzilor anulate, cheltuielile efectuate de contravenient până la (sau cu) anularea Proceselor Verbale.

Anularea judiciară rezolvă aceste probleme: instanța decide returnarea sumelor plătite și plata cheltuielilor efectuate. Totodată contravenientul va putea cere radierea amenzii de pe rolul fiscal în baza dispoziției instanței de anulare a Procesului-Verbal.

Anularea legală ar trebui să rezolve aceste probleme. Cum anularea legală va avea o aplicabilitate generală, ea va trebui să aibă în vedere multitudinea de situații practice incidente. Enumerăm mai jos câteva astfel de situații ce necesită atenție la o posibilă reglemenare:

  1. În primul rând există problema amenzilor plătite și necontestate. Mulți cetățeni au plătit deja minimul amenzii și nu le-au contestat. Statul a încasat banii. Legea va trebui să reglementeze pentru ei o reparație în sensul returnării lor de drept, la cererea persoanei care a plătit, într-un termen scurt stabilit în lege. Legea ar trebui să prevadă o simplă cerere și un termen scurt în care autoritatea fiscală să returneze banii (așa cum scurt a fost și pentru contravenient).
  2. În al doilea rând există problema celor care au plătit dar au făcut și plângere contravențională. Aceștia au scos din buzunar mai mulți bani ca prima categorie, contestând amenzile pe care le-au considerat nedrepte, nejustificate, abuzive. Ei au sperat (și speră) că instanța de judecată le va face dreptate. Au avansat costuri cu taxa de timbru, cu onorarii de avocat, cu copierea documentelor, costuri de poștă/curier, etc. Aceștia au sperat (și speră) că toate aceste costuri  și le vor recupera dacă vor câștiga procesul. Legea trebui să reglementeze situația lor. Dacă în primul caz enunțat mai sus lucrurile par a fi simple, în cazurile de față lucrurile sunt mai complicate. Dovada costurilor este clară și poate fi făcută prin bonuri și chitanțe, dar cine le va plăti și cine le va analiza dacă sunt costuri rezonabile sau nu? Cum le recuperează contravenientul, de la cine și prin ce procedură? Ei au început/deschis un proces civil (de natură contravențională) pe rolul instanțelor din România. Cum se va termina acest proces? Vor avea – conform legii de amnistie contravențională – dreptul de a opta pentru continuarea procesului ori pentru începerea unei proceduri administrative? Vor renunța ei la proces de dragul funcționarilor publici din România? Va fi mai sigură pentru ei procedura administrativă decât cea judiciară?
  3. În alt treilea rând există problema celor care nu au plătit dar au făcut plângere contravențională. Ei au avansat costuri, bani, eforturi, și deci au cheltuit anumite sume pentru a-și căuta dreptatea la instanțe. Procesele lor sunt deja pe rolul instanțelor, cum sunt și procesele celor de la categoria de la punctul 2. Cum se va finaliza acest proces?  Va fi de asemeni o procedură administrativă prin care, deși nu au plătit amenda, și deși aceasta li se anulează, vor putea să ceară de la stat suma totală a cheltuielilor cu procesul judiciar început? Vor părăsi ei instanța pentru a merge la ghișeele unde se cere ”dosarul cu șină”?
  4. În al patrulea rând sunt cei care nici nu au plătit, nici nu au introdus plângere contravențională încă. Ei pot introduce în termen de 15 zile după terminarea stării de urgență contestația/plângerea contravențională. Având în vedere contextul parlamentar, legea de amnistie contravențională va fi în vigoare până atunci? Momentan nu există nici un proiect de astfel de lege publicat. Având în vedere că termenul de formulare a plângerii se apropie de final, să stea ei sub zodia riscului așteptând amnistia sau să meargă la sigur pe calea instanței? Ei sunt acum în zona de așteptare, gândindu-se dacă să intre într-un proces sau nu, cu gândul că o eventuală lege de amnistie îi va salva. Ei cântăresc acum dacă se merită un proces sau nu, dacă să avanseze bani sau nu pentru un proces. În condițiile Deciziei CCR care a desființat la propriu toate amenzile date pentru nerespectarea măsurilor date de autorități pe perioada de urgență, aceste amenzi vor fi anulate dacă procesul va fi gestionat bine. Motivul de nelegalitate este clar, trebuie doar un proces gestionat bine pentru a avea o hotărâre de anulare a Procesului-Verbal. Deci victoria lor la  o instanță este în zona de 100%. În această situație vor aștepta ei probabila și eventuala lege de amnistie? Sau vor merge pe ideea spiritului de dreptate și legalitate, pe calea instanței, unde victoria este ca și garantată?

O lege de amnistie contravențională în situația în care mii de contravenienți au plătit deja amenzile, în care 100.000 de contravenienți (cifra a dat-o Avocatul Poporului în media) au deschis deja procese judiciare, și în care alți 220.000 de contravenienți se pregătesc să atace procesele verbale în instanțe, trebuie analizată în detaliu pentru a nu intra, din nou, în zona de neconstituționalitate.

 

Print Friendly, PDF & Email
Posted in Drept Contravențional, Noutăți Juridice și Judiciare

Postări recente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *