Meniu Închide

Clauze abuzive – comisionul de administrare lunară (II)

Clauze abuzive – comisionul de administrare lunară (II)

Printr-un material anterior privind clauzele abuzive  din contractele bancare (cesionate sau nu către alte bănci sau entități de recuperare creanțe), aflate în curs de executare benevolă sau în curs de executare silită, am inițiat o serie de articole privind identificarea și analizarea virușilor contractuali. În acord cu jurisprudența în domeniu am analizat în acel articol indicat în link clauza abuzivă reprezentată de comisionul de risc sau de urmărire riscuri.

Mai jos analizăm al doilea virus contractual și anume comisionul de administrare lunară. Acest comision reprezintă de cele mai multe ori o clauză contractuală abuzivă. Dacă instanțele constată caracterul abuziv al acestei clauze, toate sumele plătite cu acest titlu de comision de administrare lunară se restituie împrumutatului ori i se compensează cu restul debitului/soldul. Dacă a avut loc o executare silită se poate cere întoarcerea executării silite.

Vom observa din cele de mai jos că instanțele au considerat comisionul de administrare lunară ca având un caracter abuziv motivat prin faptul că acesta nu era definit în contracte, nu era negociat, nu era explicat consumatorului, nu era fundamentat pe o contraprestație/serviciu a/al băncii, era accesoriu, era o dobândă mascată sau o a doua dobândă, era excesiv și se raporta la valoarea creditului/soldului.

Reiterăm că procesul în constatarea clauzelor abuzive este scutit de taxă de timbru judiciar.

Comisionul de administrare lunară

Această clauză se regăsește în cele mai multe contracte prin care se acordă un credit de către bancă sau instituțiile financiare nebancare (IFN-uri). La prima vedere pare un comision justificat și deci legal. În analiza fondului clauzei vom vedea că aceasta are un caracter eminamente abuziv și a fost declarată clauză abuzivă de instanțele din România. Voi prezenta în rezumat argumentele prin care instanțele au declarat comisionul de administrare lunară ca având caracter abuziv.

În primul rând amintim că echilibrul contractual presupune ca drepturile fiecărei părți să aibă corespondent într-o contraprestație a celeilalte părți, ori un asemenea echilibru nu există în măsura în care clauzele contractuale dau dreptul unei părți să beneficieze de avantaje care nu au corespondent într-o contraprestație din partea sa. În acest context se situează și clauza privind comisionul de administrare lunară.

Astfel, o instanță menționează că există un dezechilibru semnificativ între prestațiile părților cu privire la comisionul de administrare deoarece banca nu a definit comisionul de administrare lunară a creditului  și scopul său, respectiv finalitatea sa economică, astfel încât, aparent, este un cost semnificativ încasat peste dobânda contractuală deja percepută. Aceeași instanță menționează că obținerea profiturilor și costurile aferente trebuie să se regăsească în prețul contractului adică în dobândă, celelalte comisioane trebuind să fie costul real al contraserviciilor oferite de bancă împrumutatului, contraservicii ce trebuie să reiasă cu claritate din contract. În speță nu a fost identificată în contract nici o explicație pentru perceperea acestui comision iar acesta s-a calculat prin raportare la valoarea creditului acordat. Prin acest fapt instanța a considerat că banca a mascat o parte din dobândă sub forma comisionului de administrare pentru a ieși pe piață cu o ofertă atractivă de creditare. O atare practică este contrară bunei-credințe și este de natură să îi pună pe consumatori în postura de a achita practic două dobânzi una ca atare și una mascată sub forma comisionului de administrare, fapt ce creează un dezechilibru semnificativ între părți. Apărarea băncii cum că din acest comision sunt suportate costuri reale determinate de întreținerea aplicațiilor informatice de gestiune a creditelor, respectiv de informare a clientului cu privire la credit nu pot fi primite. Instanța reține ca importante și reale aceste costuri însă ele nu justifică perceperea unui cost suplimentar de la clienții băncii deoarece costul contractului este dobânda și în dobândă trebuie incluse toate aceste costuri aferente funcționării serviciilor din cadrul băncii, neexistând nici o explicație pentru ca aceste costuri să fie plătite separat de clienții băncilor.

Caracterul contractului de credit bancar sau nebancar ca fiind unul de adeziune conducând deci la lispa unei reale negocieri a fost luat spre analiză de altă instanță. Faptul că un contract de credit este un contract de adeziune și astfel clauzele prestabilite nu pot fi negociate, fiind impuse consumatorului conduc la o prezumție relativă a caracterului abuziv al unor clauze. Prezumția poate fi răsturnată de operatorul economic (banca, IFN, etc) doar dacă se dovedește atât explicarea clauzei cât și negocierea ei. Proba trebuie să vizeze o negociere reală nu o ipotetică sau posibilă negociere ce nu a a vut loc. Mai exact, banca sau profesionistul trebuie să probeze în concret modalitatea de negociere sau faptul real al negocierii clauzei contractuale. Instanța amintește că un consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de vânzător/furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil fără a putea exercita o influență asupra acestor clauze. Mai departe se reține că reaua-credință intervine ori de câte ori un comerciant, profitând de absența unei negocieri directe a unei clauze, rupe în mod voit echilibrul contractual urmărind propriile interese în detrimentul intereselor consumatorului.

O altă instanță menționează că acest comision de administrare are un caracter accesoriu în contract, nefiind principal sau esențial prin raportare la obiectul contractului. Principală/esențială într-un contract de credit este dobânda, toate celelalte clauze ce introduc comisioane în contract fiind clauze accesorii ce trebuie să fie susținute, fiecare în parte, de o contraprestație. Lipsa unei definiții contractuale a acestui comision conduce la lipsa de informare a consumatorului: împrumutatul nu știe pentru ce anume este perceput acest comision de administrare. Așadar funcția și destinația comisionului nu au fost evidențiate în contract și deci, în atare condiții, orice consumator se află într-o poziție dezavantajată.

În aceeași linie de argumentare o altă instanță menționează că în contract nu se menționează ce serviciu prestează banca pentru acest comision, comision ce nu este nici definit în contract ci doar indicat ca valoare. Ceea ce conduce spre o natură excesivă/abuzivă a acestui comision este și modul de calcul. În speță se menționează că acest comision se calculează prin raportare la valoarea soldului creditului. Din expertiză a reieșit că împrumutatul a plătit cu titlu de comision de administrare o suma de 0,3% din valoarea creditului, fiind astfel un comision destul de ridicat prin raportare la întreg contractul. În această situație consumatorul a plătit cu titlu de comision de administrare suma de 917 CHF la un credit de 9.000 de CHF. Este vădit caracterul abuziv al acestui comision și este clar că el maschează un profit al băncii.

Observăm din cele de mai sus că instanțele au considerat comisionul de administrare lunară ca având un caracter abuziv motivat prin faptul că acesta nu era definit în contracte, nu era negociat, nu era explicat consumatorului, nu era fundamentat pe o contraprestație/serviciu a/al băncii, era accesoriu, era o dobândă mascată sau o a doua dobândă, era un profit nelegal al băncii, era excesiv și se raporta la valoarea creditului/soldului. În baza acestor motive instanțele au eliminat acest comision din contracte în temeiul nulității absolute și au dispus rambursarea lui pe principiul repunerii părților în situația anterioară.

Print Friendly, PDF & Email

8 Comments

  1. Adrian

    Buna ziua.
    Am un imprumut de 30.000 ron la care platesc dobanda plus comision de risc si comision de administrare. Comisioanele au valoarea de 90 lei fiecare. (9573 lei valoare dobanda, 5.400 comision risc si 5.400 comision de administrare).
    Cum ar trebui sa procedez: sa solicit bancii anularea acestor comisioane, sa sesizez OPC, sau sa ma adresez direct instantei?
    Multumesc anticipat.

  2. Alice Birladeanu

    Buna ziua! Am un credit ipotecar, cu un comision de administrare lunara de 0.05% . Procentul este foarte mic fata de alte banci, din cate am vazut, dar pana la finalul creditului, banca va incasa pe baza acestui comision, aproximativ 15 mii de lei.
    Am inteles ca uneori instanta nu considera aceste comisionae ca fiind abuzive, iar unele procese se finalizeaza in favoarea bancilor. Asta inseamna ca legea e interpretabila? Va multumesc!

  3. Bogdan Danciu

    Bună ziua!

    Am un contract de nevoi personale cu ipotecă, contractat în anul 2010 şi scadent în anul 2032. În cuprinsul contractutului, la capitolul “Taxe şi comisioane”, există un aliniat care face referire la un comision de administrare în valoare 0,10% perceput ca procent lunar aplicat la soldul creditului rămas de rambursat în urma scadenţei lunare anterioare, fără nici o altă menţiune referitoare la vreo contraprestaţie, la obiectul în sine a ceea ce se administrează concret în virtutea respectivului comision. Menţionez că, la alt aliniat, se face referire la un alt comision de administrare, cel de cont curent cu valoare 0%.

    Totuşi, în capitolul “Dispoziţii finale”, este inserat un aliniat în care eu, în calitate de client, declar că mi-au fost prezentate, spre analiză, anterior semnării contractului, în mod integral, clauzele contractului şi că declar că prevederile acestuia nu sunt abuzive în sensul Legii nr. 193/2000, că le accept integral şi că sunt conforme intereselor mele financiare.

    În aceste condiţii, apreciaţi că mai poate fi legitimă eventuala solicitare de eliminare a comisionului de administrare?
    Mulţumesc anticipat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente