Avocat ILIE DORINMedierea penală s-a reconfigurat esențial odată cu intrarea în vigoare a OUG 24/2019. Conform noilor norme, dreptul la mediator este viabil și activ doar dacă autorul a recunoscut fapta pe care ar vrea sa o medieze.
Temeiul general al medierii penale este art. 67 alin (2) din Legea Medierii, care dispune (completat cu modificările aduse de OUG 24/2009): în latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, dacă autorul a recunoscut fapta în fața organelor judiciare sau, în cazul prevăzut la art 69, în fața mediatorului.
O primă eroare a legiuitorului este cea legată de participanții la procesul penal și deci la posibilii participanți și la procesul de mediere. Prin modificările aduse observăm că doar autorul este obligat să își recunoască fapta. Prin urmare complicele și instigatorul nu vor fi supuși dispozițiilor legale și prin urmare aceștia își vor putea exercita dreptul la mediere neîngrădit. Complicele și instigatorul vor putea să își medieze conflictul penal fără să își recunoască fapta, ceea ce nu este posibil pentru autor. Observăm un tratament și un regim juridic diferit și inechitabil pentru participanți. Devreme ce conform codului penal autorul, complicele și instigatorul răspund penal în aceeași măsură (doar sancțiunea efectiv aplicată diferind în funcție de participație și alte circumstanțe personale sau reale), firesc ar fi fost ca în aceeași măsură să aibă și drepturile procesuale ce se raportează la înlăturarea răspunderii penale. Inechitatea este adusă de o condiție în plus pentru autor dacă optează pentru medierea penală în vederea unui acord de mediere care să îl exonereze ori să îi atenueze răspunderea penală, condiție care nu se cere instigatorului sau complicelui. Inechitatea este bineînțeles o neconstituționalitate.
Așadar pentru complice și instigator medierea penală se va desfășura ca până acum.
Autorul însă o are sarcină în plus pentru a-și media conflictul penal. Acesta trebuie să recunoască în fața procurorului sau în fața polițistului fapta săvârșită ca să poată beneficia de dreptul la un mediator. Ulterior acestei recunoașteri poate apela la mediere și poate începe discuțiile la mediator privind o înțelegere amiabilă cu persoana vătămată.
Mediatorii vor putea să insereze o declarație din partea autorului-solicitant al medierii în sensul că și-a îndeplinit obligația legală de recunoaștere a faptei în fața organelor și astfel medierea e viabilă. Ce se întâmplă dacă autorul nu și-a recunoscut fapta? Mai poate continua mediatorul un astfel de proces de mediere? Considerăm că nu. Art 67 spune că dispozițiile legii medierii (deci inclusiv etapa pregătitoare medierii, procedura prealabilă de informare, procedura de mediere propriu-zisă, etapa redactării și semnării acordului de mediere) se aplică doar dacă autorul a recunoscut fapta. De aici reiese că orice pas în mediere, mediere care să vizeze latura penală a unui conflict (și deci implicit și răspunderea penală), se face doar după recunoașterea faptei în fața organelor judiciare. O mediere strict pe latura civilă se poate face fără recunoașterea faptei, iar acest lucru trebuie să reiasă clar din documentele de mediere.
Sancțiunea nerespectării acestei obligații legale conduce la invalidarea acordului de mediere în latura penală. Astfel la art 16 lit g Cod Procedură Penală se dispune că un acord de mediere, pentru a fi apt să conducă la stingerea acțiunii penale și deci la exonerarea de răspundere penală, trebuie încheiat în condițiile legii medierii. Dacă un acord de mediere nu este încheiat cu respectarea legii medierii, el nu va fi valid din punct de vedere procesual penal, eventual va rămâne o înțelegere civilă între părți, înțelegere de care procurorul sau instanța nu poate lua act în sensul stingerii acțiunii penale, tocmai datorită nerespectării unei condiții din Legea Medierii.
Un acord de mediere semnat ca urmare a unei medieri desfășurate fără ca autorul să își fi recunoscut fapta în prealabil, va fi invalid din punct de vedere procesual penal și nu va avea nici un efect în latura penală a dosarului (temeiul acestei concluzii fiind art 67 alin 2 din Legea Medierii).
În atare condiții noi avocații vom apela la procedurile de împăcare sau de retragere a plângerii prealabile acolo unde este cazul, aceste instituții nefiind condiționate de recunoașterea faptei, ci fiind proceduri libere de astfel de limitări impuse (pe nedrept) medierii.
