Cum verifici sau afli dacă s-a facut apel într-un dosar?

După ce procesul la fond a luat sfârșit,  de cele mai multe ori următorul pas este apelul. Apelul poate fi formulat de partea care este nemulțumită de hotărârea primei instanțe. Hotărârea rămâne definitivă dacă nu s-a făcut apel de nici una din părți, astfel că partea care a câștigat este interesată să se lămurească cu privire la faptul apelării sau nu a sentinței, ca să știe dacă legalizează hotărârea pentru a o pune în executare silită.

Pentru hotărârile care pot fi apelate de la data pronunțării soluției de fond, calculul împlinirii termenului de apel este simplu, calculându-se de la data pronunțării/afișării soluției de pe portalul instanței. Mai jos mă voi referi strict la hotărârile apelabile doar după comunicarea hotărârii, acest lucru creând anumite probleme în practică.

Importanța stabilirii faptului apelării hotărârii rezidă așadar în acțiunile de viitor pe care partea le are de întreprins. Dacă o parte a făcut apel, cealaltă parte va trebui să se pregătească de apel și anume: să semneze contract de asistență și reprezentare pentru faza de apel cu avocatul, să se consulte cu avocatul pentru strategia de apel, pentru a vedea dacă este oportun să facă apel incident sau provocat, pentru a vedea dacă este nevoie de suplimentarea probatoriului în apel, etc. Apelul este o nouă dezbatere a cazului, mai amplă și mai tensionată având în vedere că hotărârea din apel va fi definitivă de cele mai multe ori.

Pentru a verifica dacă o parte a formulat apel de la comunicarea hotărârii, trebuie identificate mai multe elemente printre care comunicarea hotărârii la domiciliul părților sau la domiciliile lor alese, termenul de apel, și zilele scurse după termenul de apel.

1. Comunicarea hotărârii. Este primul element ce trebuie identificat în această situație și se referă la transmiterea hotărârii redactate la domiciliul fizic sau electronic al tuturor părților implicate. Hotărârea nu este cea care se pronunță pe portalul instanțelor, acel text fiind doar partea finală – dispozitivul/finalul din hotărâre. Hotărârea este pronunțată și redactată de cele mai multe ori la date diferite și distanțe mari de timp. Zilele trecute am primit o hotărâre la cabinetul de avocat într-un dosar unde pronunțarea a fost în luna decembrie 2024. Deci din decembrie 2024 până în septembrie 2025 s-a scurs un interval mort din punct de vedere judiciar, pentru că nici partea câștigătoare nu poate trece la executarea silită, nici partea perdantă nu poate face apel. Hotărârea se comunică electronic pe e-mailul părții dacă aceasta solicită acest mod, sau, de regulă, la domiciliul său ales sau de drept. Dacă o parte a ales ca hotărârea să se comunice la un domiciliu ales iar hotărârea nu este comuncată aici, chiar dacă se scurge termenul de apel, partea respectivă, dacă avea interes să facă apel, poate să se prevaleze de greșita comunicare a hotărârii și poate face apel cu repunere în termenul de apel, având șanse mari să fie repusă în termenul de apel. Acestea sunt cazuri mai rare în practică, dar nu izolate. Dacă sunt părți cu domicilii în străinătate care nu și-au ales domiciliul procedural în România, comunicarea hotărârii se va face în străinătate, iar aici este nevoie de mai mult timp pentru a socoti timpii de apel.
2. Data începerii termenului de apel este ziua următoare celei în care hotărârea este comunicată la domiciliul părților. Așa cum spuneam mai sus, dacă domiciliul este electronic, ziua comunicării este considerată ziua în  care e-mailul instanței în care se atașează hotărârea este primit de destinatar, de partea care a solicitat comunicarea pe cale electronică a hotărârii, ziua următoare fiind prima zi din termenul de apel. În cadrul cabinetului meu de avocat prefer această metodă, fiind mai facilă și mai rapidă, economisind și instanța și eu resurse importante. Dacă această cale eletronică este cea mai rapidă, cea mai lungă procedură de comunicare este comunicarea hotărârii în străinătate, procedură care poate dura câteva săptămâni. Pentru cei cu domiciliul în țară, ales la avocat sau domiciliul lor de drept, hotărârea ajunge la câteva zile de la trimiterea ei în plic de către grefa instanței.
3. Identificarea termenului legal de apel. În funcție de fiecare litigiu sau materie juridică (de drept comun sau specială) normele de procedură prevăd un anume termen de apel. Termenul comun de apel este de 30 de zile, dar unele hotărâri au un termen special de apel de 10 zile (cum sunt hotărârile în materie de executare silită) sau de 5 zile (cum este procedura specială a evacuării).
4. Estimarea împlinirii termenului de apel. În funcție de domiciliul unde partea a solicitat comunicarea și durata termenului de apel, se poate estima data împlinirii termenului de apel, dată la care, dacă nu s-a făcut apel, partea poate estima că hotărârea este definitivă, o poate legaliza și o poate pune în executare silită. Astfel, dacă comunicarea s-a făcut pe e-mailul părților, se estimează ca început al termenului de apel, data următoare zilei primirii e-mailului. Dacă comunicarea s-a făcut la cabinetul de avocat sau la domiciliul părților, de principiu hotărârea se primește cam în aceeași zi de toate prățile, plus sau minus câteva zile. Dacă o parte are domiciliu în străinătate, estimarea este mai greoaie, deoarece acolo comunicarea poate dura 2-4 săptâmâni și mai mult, depinzând de țară. În toate cazurile, pentru a identifica ziua în care o parte a primit hotărârea, se poate accesa dosarul electronic unde se află dovada cu ziua comunicării hotărârii, dovadă în care se menționează data exactă de la care va începe să se calculeze termenul de apel. Dacă nu se accesează dosarul și se merge pe estimare, atunci se estimează cu câteva zile în plus data la care a primit o parte hotărârea, sau câteva săptâmâni dacă e vorba de comunicare în străinătate.
5. Cum verifici și afli dacă s-a făcut apel? După identificarea elementelor de mai sus, după scurgerea/calculul timpului de apel, se merge pe portal și se verifică dacă s-a făcut apel. Dacă nu se verifică, și partea nu are nici avocat și nici nu o interesează faptul apelului, în cazul în care s-a făcut apel, ea va fi citată în apel de către instanța de apel, la citație atașându-i-se apelul declarat. În cazul meu și al confraților avocați, noi utilizăm diverse aplicații care monitorizează sistemul ecris/portalul justiției și primim notificări în timp real privind apelul depus. Astfel de aplicații anunță avocatul că la dosarul x s-a făcut apel de către partea y, și astfel avocatul nu mai pierde timp căutând pe portal dacă s-a formulat sau nu apel. Avocatul procedează în consecință și anunță clientul pentru a face pregătirea apelului.
6. Unde apare apelul formulat? Apelul formulat apare  pe portalul instanței la dosarul respectiv, în pagina de subsol al dosarului, la rubricile căi de atac. Acolo apare apelul după ce acesta a fost formulat de parte, trimis la instanță și înregistrat de grefa instanței.

Dacă nu a făcut nimeni apel, partea câștigătoare trebuie să întreprindă demersuri de legalizare a hotărârii și de punere în executare silită a acesteia, dacă nu este executată benevol. Dacă s-a făcut apel trebuie pregătită apărarea pentru apel, apărare ce diferă oarecum de apărarea din primă instanță, mai ales că pot fi invocate noi excepții și pot apărea noi incidente procedurale ce pot fi valorificate de fiecare parte din proces. De asemeni pot apărea elemente probatorii noi air ele trebuie combătute ca atare de apărare.