Avocat ILIE DORINDecontravenționalizarea (dezincriminarea) faptei de a nu completa formularul digital PLF s-a făcut prin OUG 22/2022, act normativ ce a intrat în vigoare în data de 11.03.2022. OUG 22/2022 a abrogat integral OUG 129/2021. Începând cu această dată nu mai pot fi emise procese verbale de contravenție pentru necompletarea formularului digital de intrare în România, și, mai mult, toate plângerile contravenționale formulate la instanțele de judecată vor trebui admise, instanțele constatând intervenția decontravenționalizării cu consecința exonerării contravenientului de la plata amenzii.
Decontravenționalizarea este situația în care o faptă era considerată contravenție la un moment dat, dar care, având în vedere schimbările sociale, nu mai prezintă nici un pericol pentru societate, astfel că nu se mai impune sancționarea comportamentului contravențional. După data intrării în vigoare a textului ce elimină această contravenție, nici un agent de la Direcțiile de Sănătate Publică nu mai poate sancționa contravențional vreo persoană pentru fapte (necompletare plf) anterioare acestei date, iar dacă o va face va comite un abuz de putere sancționabil. Cei care vor primi în continuare amenzi trebuie să formuleze de îndată plângere contravențională la judecătorie.
Având în vedere legea nouă de decontravenționalizare, contravenienții au anumite soluții legale. Le vom enumera în funcție de cele 2 situații premisă:
- Situația celor care au formulat deja plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție
Contravenienții care au contestat amenzile primite și deci au depus la judecătorie plângerea contravențională în parametri legali trebuie să facă note precizatoare către instanța de judecată. În notele precizatoare vor indica noul temei de drept ivit după formularea plângerii, și anume această Ordonanță de Urgență nr 22/2022. Vor indica apariția noii norme și vor cere anularea procesului verbal tocmai în baza principiului de drept al legii de decontravenționalizare prin raportare la principiul legii contravenționale mai favorabile, principii de esență constituțională.
În acest context având în vedere că abrogarea unui act normativ ce stabilește anumite fapte contravenționale echivalează cu o decontravenționalizare (o dezincriminare în sens penal, acuzația contravențională fiind o veritabilă acuzație penală), considerăm că procesul verbal este afectat de nelegalitate prin raportare la nulitatea absolută și nu mai poate produce efecte juridice. Acestea vin în susținerea principiului de drept constituțional stipulat la art. 5 alin. 2 din Constituția României unde se reglementează că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, care deci dispune și pentru trecut, în măsura în care este favorabilă.
Mai mult decât atât, OG 2/2001 dispune că normele materiale de drept contravențional se completează cu normele materiale de drept penal. Astfel că în materie contravențională se aplică mutatis mutandis prevederile privind dezincriminarea faptelor penale prevăzută la art. 4 și 5 din Codul Penal. Aceasta este și rațiunea articolului 12 din OG 2/2001.
Nu se poate considera că această contravenție de necompletare a formularului PLF a fost o lege contravențională temporară, pentru ca cele de mai sus să nu poată fi aplicabile. Se știe că legea penală temporară ultraactivează, în sensul că se aplică și după ieșirea ei din vigoare, deci chiar dacă a fost abrogrată sau anumite fapte din cuprinsul ei au fost dezincriminate. Necompletarea formularului digital PLF nu este cuprinsă într-o lege contravențională temporară pentru că (a) nu a fost stabilit în legea prin care s-a instituit contravenția un termen în care se va aplica și un termen limită la care va ieși din vigoare, și (b) nici nu a fost limitată în cuprinsul ei la o anumită situație extraordinară cum ar fi pandemia generată de covid sau starea de alertă. Nefiind în cuprinsul ei astfel de termene limită de aplicare, ea a fost o lege normală, astfel că dispozițiile privind decontravenționalizarea (dezincriminarea) își produc efectele în mod deplin.
2. Situația celor care nu au formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție
Contravenienții care nu au formulat plângere contravențională sunt puși într-o situație destul de complicată din punct de vedere juridic. Amenda aplicată se află pe rolul lor fiscal, iar organele fiscale nu o pot radia decât în baza unei hotărâri judecătorești sau unei legi.
Actualmente nu există o lege pentru a se radia aceste amenzi, astfel că rămâne doar posibilitatea unei hotărâri judecătorești, destul de greu de obținut, în aceste situații. Asta pentru că normele de drept contravențional nu prevăd explicit efectele unei legi de decontravenționalizare cu privire la amenzile deja aplicate sau cu privire la efectele proceselor verbale de sancționare încheiate în baza legii vechi. De principiu decontravenționalizarea nici nu era prevăzută în OG 2/2001 la emiterea acestui act, fiind introdusă mai târziu ca efect al jurisprudenței. Astfel că nu există temeiuri procedurale speciale – în OG 2/2001 – pentru a iniția un proces la instanță după expirarea celor 15 zile în care se putea formula plângere contravențională, după apariția legii noi de decontravenționalizare. Considerăm că pe viitor se impune reglementarea acestei situații, pentru a proteja drepturile și interesele justițiabililor.
Dacă nu există temeiuri procedurale speciale, se merge pe temeiuri procedurale generale. În atare situație, singura opțiune procedurală ar fi introducerea unei plângeri contravenționale în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii de decontravenționalizare și anume a OUG 22/2022, și anume începând cu 11.03.2021, cu o cerere complementară de repunere în termen. De aici reiese că începâd cu 11.03.2022 și până la data de 26.03.2022 se pot formula plângeri contravenționale împotriva proceselor verbale neatacate în termen.
Repunerea în termenul de a formula plângere contravențională este un intrument juridic ce ar repune în drepturile procesuale contravenienții care nu au formulat la timp plângeri pentru că nu aveau temeiuri. La ivirea noului temei de drept, deci la intrarea în vigoare a legii decontravenționalizare, aceștia au interes nou în a formula o plângere și au un nou drept (abia născut prin legea nouă) de a formula o plângere, având în vedere consecințele legii penale/contravenționale de dezincriminare și principiul legii penale/contravenționale mai favorabile.
Dacă în domeniul penal, o pedeapsă definitivă se poate schimba radical după intervenirea unei dezincriminări, același ar trebui să fie efectul și unei sancțiuni contravenționale definitive (prin neatacarea procesului verbal in 15 zile). Asta și pentru că o contravenție este o vertiabilă acuzație în materie penală, conform jurisprudenței naționale și europene, și deci trebuie să se bucure de același tratament juridic.
Codul de Procedurpă civilă dispune că partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În baza acestei norme noi considerăm că legea de decontravenționalizare se poate număra printre motivele justificate și deci contravenienții sunt îndrituiți să fie repuși în termen. Este indicat ca în astfel de situații plângerea și repunerea în termen să fie făcute prin avocat pentru a fi corect motivate. Nu știm în ce măsura instanțele vor face dreptate prin prisma acestui raționament, dar la acest moment este singurul instrument pentru contravenient.
