Meniu Închide

Divorțul nu poate avea loc la mediator, dar medierea conflictelor de familie este posibilă și chiar recomandată

Încă din 2015 am scris că divorțul la mediator nu este posibil. Pentru această idee și articolul din link am și fost supus unei cercetări disciplinare la Consiliul de Mediere (finalizată fără nici o sancțiune), în urma unei reclamații din partea unui coleg mediator… Mulți colegi mediatori m-au blamat atunci pentru această luare de poziție, deși eu reclamam că promovarea mediatorilor cu titlul ”divorț ieftin la mediator” ori ”divorț online rapid prin mediere” este pe lângă lege și aduce prejudicii profesiei.

Decizia ÎCCJ nr 33/2019 privitoare la divorțul prin mediere nu a schimbat nici o chestiune legată de fondul materiei; articolul scris atunci de mine este mai valabil ca oricând, acum fiind validat și de raționamentele ÎCCJ. Acum s-au clarificat definitiv aspectele ce țin de forma procedurii judiciare atunci când soții convin să divorțeze. Nici înainte de această soluție nu se putea divorța la mediator. La mediator se încearcă soluționarea prin comunicare și negociere a conflictelor dintre soți. La mediator nu au loc proceduri în vederea divorțului. Procedura divorțului nu începe la mediator. La mediatori doar se discută intenția ori decizia soților de a divorța și se soluționează conflictele accesorii divorțului. Pentru divorț părțile se vor adresa cu o cerere de divorț ofițerului de stare civilă, notarului sau instanței de judecată, singure sau asistate ori reprezentate de un avocat.

Prin urmare este în continuare posibilă medierea conflictelor de familie referitoare la divorț și aspectele conexe (numele purtat după desfacerea căsătoriei, despăgubiri, modul de exercitare a autorității părintești, locuința minorilor, partajul bunurilor comune, etc), dacă există un conflict privitor la aceste chestiuni. Această procedură necesită acordul ambilor soți de a-și soluționa disputa amiabil, acordul soților de participa activ la ședințele de mediere unde comunicarea dintre cei doi este facilitată și dirijată de mediator. Mediatorul este abilitat si autorizat sa intervină în conflictele legate de faptul de a divorța. Aceste conflicte se referă la continuarea căsătoriei (conflict ivit când unul din soți dorește continuarea căsătoriei, iar celalalt dorește încetarea ei),  și la alte aspecte conexe și auxiliare cum ar fi: numele purtat după desfacerea căsătoriei, despăgubiri, modul de exercitare a autorității părintești, locuința minorilor, partajul bunurilor comune, etc.

Ce aduce nou Decizia ICCJ este faptul că un acord de mediere rezultat în urma medierii unui conflict de familie nu poate fi supus consfințirii, validării de către instanță (cum se practica de unele instanțe). În general, consfințirea unui acord de mediere presupune verificarea de către instanță a existenței condițiilor de legalitate la momentul semnării acordului de mediere, pe când în cadrul procedurii de divorț verificarea intenției și a deciziei de divorț trebuie să existe atât la momentul introducerii cererii de divorț prin acord cât și pe parcursul procesului până la dezbateri, moment în care instanța verifică pentru ultima dată dacă soții stăruie în cererea de divorț. În mediere, dacă soții au decis să pună capăt căsătoriei, mediatorul întocmește un acord de mediere în care consemnează decizia/intenția soților de a divorța și eventual modalitatea aleasă (notar, ofițer de stare civilă ori instanța de judecată). Dacă sunt copii minori și se mediază conflictul raportat la exercitarea drepturilor părintești, mediatorul poate solicita autorității tutelare efectuarea unei anchete psiho-sociale. Odată încheiat acordul de mediere rolul mediatorului încetează, iar ulterior părțile, dacă au decis să divorțeze, vor merge la notar sau la instanță și vor depune o cerere de divorț. Dacă părțile nu au ajuns la nici un consens în mediere, mediatorul închide procedura de mediere printr-un Proces Verbal, iar partea care dorește în continuare divorțul va trebui să deschidă un proces de divorț la instanța competentă. În acest caz, la cererea de divorț, soțul atașează Procesul Verbal prin care arată instanței că a parcurs procedura medierii dar nu s-a ajuns la un acord.

Doar notarul și instanța de judecată se pot pronunța asupra unei cereri de divorț cu minori dacă părțile au ajuns la un acord total, și doar instanta se poate pronunța asupra unei cereri de divorț cu minori dacă părțile nu au ajuns la un acord ori au ajuns la un acord parțial .

În concluzie, dacă în mediere s-a ajuns la o înțelegere cu privire la decizia de a divorța și conflictele accesorii divorțului (numele purtat după desfacerea căsătoriei, despăgubiri, modul de exercitare a autorității părintești, locuința minorilor, partajul bunurilor comune, etc) soții vor trebui să facă o cerere de divorț la notar sau la instanța competentă să judece divorțul pe fond, iar acordul de mediere se va atașa acestei cereri. Cererea de divorț depusă la instanță va conține și o solicitare distinctă referitoare la consfințirea acordului de mediere privitoare la aspectele auxiliare divorțului (capăt de cerere accesoriu și obligatoriu). 

Medierea conflictelor de divorț se raportează la un conflict existent între soți privitor la decizia de a divorța sau/și la aspectele accesorii divorțului. Atunci când soții se înțeleg în mod direct cu privire la divorț și aspectele accesorii, și deci nu există nici un conflict, mediatorul nu are nici un rol. În aceste cazuri soții se vor adresa cu o cerere de divorț direct notarului ori instanței de judecată pentru a pronunța divorțul.

Dacă soții consideră necesar, vor apela la ajutorul unui avocat fie pe parcursul medierii, fie pe parcursul procedurii notariale sau judiciare. În cadrul unui proces de divorț  pe cale judiciară, fie prin acord, fie pe procedură contencioasă, este indicat ajutorul unui avocat, pentru a gestiona cu maximă eficiență acest proces.

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente