Scriam în toamnă de orizonturile unei medieri fiscale în România. Iată că orizonturile erau mai aproape decât credeam. Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 a fost publicată în data de 17.01.2019 în Monitorul Oficial și va intra în vigoare pe 19.01.2019. Legea modifică Codul Fiscal și Codul de Procedură fiscală.
Dispozițiile privind medierea exclud în mod total mediatorii autorizați și procedura de mediere clasică. Medierea fiscală nu are nici o tangență cu Legea Medierii nr 192/2006. Procedura de mediere fiscală va fi reglementată în detaliu prin ordin al ministrului de finanțe.
Medierea fiscală va fi de fapt o negociere directă între ANAF si contribuabilul nemulțumit de datoria imputată. Medierea nu va fi deci un proces de discuții sub asistența unui mediator autorizat ci o discuție directă cu un organ al autorității fiscale conținând și o etapă scrisă de notificare căreia îi va urma o etapă de clarificare a situației. Tot în cadrul unei astfel de medieri se va putea cere o eșalonare a plații sumelor către ANAF dacă contribuabilul va proba incapacitatea sa de plată sau situația sa financiară dificilă. La notificarea prin care se cere eșalonarea contribuabilul trebuie să atașese documente pe care să își întemeieze cererea de eșalonare. Notificarea pentru inițierea medierii făcută de contribuabil va suspenda executarea silită. Considerăm că notificarea se va putea face prin avocat, executor ori chiar direct de către contribuabil. ANAF are obligația ca în termen de 10 zile de la primirea notificării să înceapă procedura de mediere cu contribuabilul, finalul medierii fiind consemnat într-un proces verbal.
Legea amintită adaugă un nou articol la Codul de Procedură Fiscală și anume art. 230 indice 1. Articolul se intitulează Procedura de mediere și are următorul conținut:
(1) În vederea realizării procedurii de mediere debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenţia sa în termen de 15 zile de la primirea somaţiei. La notificare se anexează documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară.
(2) În termen de maxim 10 zile de la primirea notificării prevăzute la alin. (1) organul fiscal are obligaţia să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.
(3) Procedura de mediere constă în:
a) clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrisă în somaţie dacă respectivul debitor are obiecţii cu privire la aceasta; b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.
(4) Rezultatul medierii precum şi soluţiile optime de stingere a obligaţiilor fiscale se consemnează într-un proces-verbal.
(5) În situaţia în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnirea la plată organul fiscal continuă măsurile de executare silită.
(6) Procedura de executare silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere. (7) Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii în condiţiile art. 213.
(8) Procedura de mediere precum şi documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea susţinerii situaţiei economice şi financiare se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
Voi reveni cu un articol la momentul publicării ordinului ANAF privind medierea fiscală, pentru a-l analiza si explica.