Meniu Închide

Majorarea sau micșorarea pensiei de întreținere a copilului

Principiul de bază în ceea ce privește obligația de întreținere a copilului, atunci când părinții nu locuiesc împreună, se referă la raportul dintre nevoia celui care o cere (sau căruia i se datorează) și mijloacele celui care o oferă (sau urmează să o plătească). Acest raport dintre nevoia creditorului (copilului) și mijloacele debitorului (părintele) exprimă în final suma la care este obligat cel din urmă. Mijloacele debitorului (părintelui care va plăti pensia de întreținere) se analizează global cu privire la veniturile, bunurile și posibilitățile de realizare a acestora, prin luarea în calcul și a obligațiilor sale legale.

Indiferent de cât câștigă părintele ori părinții, obligația de întreținere privește exclusiv tot ceea ce însumează traiul lunar normal al copilului. Excedentul de sume, sau banii în plus pe care îi dă un părinte copilului dincolo de suma pentru întreținere, nu fac parte din obligația legală de întreținere. Normele ce reglementează pensia de întreținere nu privesc acele sume. Aceste sume-surplus vor avea titlu de cadou ori donație făcută copilului pentru un trai mai bun. Traiul decent pentru copil este obligația legală a părinților. Traiul de confort nu întră în sfera obligației legale de întreținere.

Traiul lunar normal/decent al copilului vizează obligația legală de întreținere. Obligația de întreținere se referă la traiul de zi cu zi al copilului, incluzând cheltuielile și grija față de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, analize, scoală, sporturi, hobbyuri, vacanțe, etc. Părinții sunt obligați să participe în mod cât mai egal la această întreținere și să poarte în comun această grijă de copil. Întreținerea presupune și multă muncă fizică necuantificabilă în bani. De regulă fiind căsătoriți, având banii la comun, părinții nu au probleme cu cheltuielile privind întreținerea copilului. Problema se pune la părinții separați.

Obligația de întreținere este obligația de a avea efectiv grijă de cele necesare creșterii și educării copilului. Pensia de întreținere este transpunerea obligației de întreținere într-o sumă de bani ce va fi plătită de părintele ce nu poate avea grijă efectiv de copil, zi de zi, din varii motive. Pensia de întreținere se plătește doar de părintele care nu locuiește cu copilul. Părintele care locuiește cu copilul nu plătește pensie de întreținere, el prestând obligația de întreținere în natură, zi de zi. În practică se folosesc termenii de părinte rezident – pentru părintele care locuiește cu copilul și părinte nerezident – părinte care nu locuiește cu copilul.

Pensia de întreținere a copilului se poate stabili amiabil de către părinți, prin convenție notarială sau acord de mediere consfințit la instanță. Dacă părinții nu se înțeleg, soțul care dorește majorarea sau cel care dorește micșorarea obligației/pensiei de întreținere va trebui să facă un proces prin care să cheme în judecată pe celălalt părinte și să justifice cererea de majorare sau de micșorare făcută. În anumite cazuri se poate cere chiar încetarea plății pensiei de întreținere.

Majorarea pensiei de întreținere trebuie privită prin filtrul raportului dintre nevoie și mijloace, principiu de care aminteam mai sus. Pe lângă acest raport/principiu, legea instituie o limită maximă privind suma datorată. Această sumă nu se referă la nevoia copilului, ci la posibilitatea părintelui de a o plăti, în funcție de veniturile sale. Legea nu instituie o sumă minimă privind pensia de întreținere, așadar acest minim se va raporta la nevoile copilului dovedite în proces ori la salariul minim pe economie.

Pensia de întreținere se plătește lunar. În anumite cazuri se poate stabili și plăti trimestrial sau anual (de exemplu dacă părintele nu locuiește în țară). Pensia de întreținere este un drept al copilului iar părintele care are copilul în grijă nu poate renunța. Debitorul penisiei este părintele nerezident, creditorul este copilul și nu mama ori tatăl acestuia. Pensia de întreținere trebuie cheltuită de părintele cu care locuiește copilul exclusiv privind bunuri și servici de care copilul beneficiază. În anumite condiții, părintele care plătește poate solicita dovezi privind aceste cheltuieli.

Legea fixează limitele maxime privind cuantumul pensiei de întreținere. Astfel, dacă părintele are doar un copil el poate fi obligat la o pensie de întreținere de până la 1/4 din venitul său net, dacă are 2 copii pensia poate fi stabilită într-o sumă de până la 1/3 din venitul său net, iar dacă are 3 sau mai mulți copii, pensia de întreținere la care va fi obligat poate să fie de până la 1/2 din venitul său net. Limita maximă nu se aplică de fiecare dată. Legea menționează că pensia se stabilește într-un cuantum de până la 1/4, 1/3 și 1/2, deci pensia poate fi și mai mică decât aceste fracții. Soții se pot învoi, pot negocia, tranzacționa ori media și fracții mai mari, aceasta fiind clar în interesul superior al copilului; doar instanța este ținută de aceste limite legale maxime. Soții se pot învoi și la plata unei sume fixe (nu procentuale și nici fracționare) sau pot cere instanței să decidă acest lucru. În această situație suma fixă trebuie să acopere nevoile copilului și să fie una serioasă; de principiu se cere ca această sumă să nu fie sub fracțiile de mai sus raportare la salariul minim pe economie. Dacă pensia se stabilește într-o sumă fixă ea se indexează trimestrial, de drept, cu rata inflației.

Când se poate cere majorarea pensiei de întreținere? În orice moment în care părintele care are în grijă copilul nu se mai descurcă cu întreținerea acestuia și celălalt părinte dispune sau ar putea dispune de venituri mai mari. Avem în vedere faptul că la divorțul notarial sau la instanță a fost fixată o pensie de întreținere prea mică ce nu mai corespunde nevoilor actuale ale copilului. Avem în vedere și faptul că părintele actual dispune de un venit mai mare și deci copilul poate beneficia de o întreținere mai bună și de un trai mai bun. În aceste situații se poate discuta amiabil cu celălalt părinte, se poate media conflictul prin expunerea nevoilor copilului, ori dacă aceste demersuri amiabile nu au rezultate, acel părinte poate fi chemat în judecată. Instanța va analiza pensia de întreținere fixată la momentul divorțului, nevoile actuale ale copilului (toate cheltuielile ce îl privesc) și posibilitatea financiară a părintelui chemat în judecată.

Dacă părinții nu au fost căsătoriți ci doar în concubinaj, iar după despărțire nu se înțeleg cu privire la întreținerea copilului, ei pot negocia sau media conflictul sau pot cere instanței stabilirea pensiei de întreținere. În aceste situații, în care nu au nici un act privitor la autoritatea părintească, la locuința copilului și la pensia de întreținere, este oportună fixarea acestor coordonate. Instanța va analiza natura întreținerii prestate până la acel moment de fiecare părinte  și, prin raportare la nevoile actuale ale copilului (toate cheltuielile ce îl privesc) și posibilitatea financiară a părintelui chemat în judecată, va stabili suma pe care acesta va trebui să o plătească cu titlu de întreținere.

Când se poate cere diminuarea pensiei de întreținere? Diminuarea pensiei de întreținere poate fi cerută de cel care o plătește atunci când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale referitoare la fracție și numărul de copii precum și la nevoile copilului. Surveniența unui copil face ca pensia plătită pentru primul și singurul copil să se diminueze. Avem în vedere ipoteza soțului care are un nou copil cu noua concubină sau soție, și deci pensia pentru primul copil se va diminua corespunzător fracției de care am amintit mai sus. De asemeni, având în vedere că pensia de întreținere se plătește până la majorat dar și că minorul poate munci, pensia se poate micșora dacă nevoile privind întreținerea acestuia scad, acesta începând să se întrețină singur.

Majorarea pensiei se va oferi celui care o cere, dacă sunt îndeplinite condițiile lagale, de la data cererii de chemare în judecată. La fel și în cazul concubinilor ce nu au nici un act privitor la autoritatea părintească, pensia de înmtreținere se va plăti, atunci când fac proces, de la data cererii de chemare în judecată. La fel, micșorarea pensiei de întreținere va avea loc retroactiv, de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data rămânerii definitive a hotărârii. În caz de convenție notarială, data convenție va fi data la care părțile se obligă, deci data actului notarial va fi data începând cu care părintele este obligat la plata pensiei de întreținere.

În toate cazurile este indicat dialogul și comunicarea între părinți privind nevoile, modalitatea de întreținere, costurile, problemele legate de copil. Acolo unde nu este înțelegere, părintele cu copilul aflat în nevoie, se poate adresa instanței pentru reglementarea pe cale judiciară a acestor aspecte. Părinții se pot înțelege amiabil și după începerea procesului, deci și pe parcursul procesului judiciar, dacă în cursul procesului comunicarea dintre ei se deblochează și găsesc soluții amiabile la litigiu, singuri, cu ajutorul unui mediator sau prin intermediul avocaților.

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente