Meniu Închide

Ministerul Justiției se angajează să dezvolte medierea penală

Ministerul Justiției se angajează să dezvolte medierea penală.

Ministerul Justiției din România a participat la Conferința miniștrilor de Justiție din cadrul Consiliului Europei, prin secretarul de stat domnul Mihai Pașca, întâlnire ce a avut tema „Criminalitate și justiție penală-Rolul justiției restaurative în Europa” și a fost organizată de președinția italiană a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în zilele de 13-14 decembrie 2021. Cu această ocazie, statele participante au adoptat Declarația de la Veneția privind rolul justiției restaurative în materie penală. Prin declarația adoptată, Ministerul Justiției din România va promova justiția restaurativă și Recomandarea CM/REC(2018)8 a Comitetului de Miniștri, conform comunicatului de presă emis de Ministerul de Justiție din România, conform unui comunicat de presă.

În data de 03.10.2018 Consiliul Europei a adoptat Recomandarea CM/REC(2018) 8 a Comitetului de Miniștri, document ce impune statelor stimularea și implementarea justiției restaurative și a medierii penale. Recomandarea pleacă de la suma beneficiilor justiției restaurative, printre care satisfacerea nevoilor și intereselor celor implicați în conflictul penal (victimă și făptuitor), repararea efectivă a prejudiciilor în timp record, reintegrarea socială a făptuitorului.

Justiția restaurativă este o justiție privată ce dă dreptul făptuitorului și victimei să își soluționeze amiabil conflictul penal, fără imixtiunea organelor de urmărire penală în această procedură. Justiția restaurativă are mai multe denumiri și este de mai multe tipuri: mediere victimă-infractor, mediere penală, dialog restaurativ, dialog familial restaurativ, grupuri de pace, etc.  În România justiția restaurativă este reprezentată de medierea penală.

Justiția restaurativă pune accent pe restabilirea situației de fapt, pe repararea pagubelor generate de infracțiune. Accentul în justiția restaurativă/medierea penală se pune pe drepturile și interesele victimei. În justiția restaurativă se are în vederea repararea prejudiciului, reintegrarea făptuitorului și acordul de pace dintre părți.

Procedura presupune, pe lângă victimă și făptuitor, un facilitator (mediator) care administrează și conduce întreaga procedură. Mediatorul trebuie să fie o persoană neutră și imparțială față de părți. De asemeni trebuie să fie o persoană independentă și autonomă în raport cu organele judiciare. Discuțiile din mediere sunt strict confidențiale și nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.

Ceea ce cere Recomandarea amintită mai sus și nu respectă România este posibilitatea temporală a medierii penale. Astfel, în Recomandare se explică faptul că medierea penală/justiția restaurativă trebuie să fie posibilă pentru victimă și infractor pe tot parcursul procesului penal, și uneori chiar și după (punctul 6 din Recomandare). Medierea poate fi declanșată la cererea organelor judiciare ori a părților. Medierea trebuie să fie disponibilă/posibilă în toate fazele procesului penal ( punctul 19 din Recomandare).

Organele judiciare trebuie să creeze cadrul pentru a direcționa anumite cazuri către justiția restaurativă/medierea penală, atunci când speța o impune. Pentru minori trebui respectate drepturile legale privitoare la asistența unui părinte și asistența unui avocat în cadrul procesului de mediere.

În România, medierea penală a suferit amputări an de an, fiind primită cu reținere mai ales de către organele judiciare. Limitarea posibilității de mediere penală până la începutul fazei de judecată  (citirea actului de sesizare), eliminarea medierii la unele infracțiuni contra partimoniului și neregelementarea medierii exclusiv pe latura civilă a conflictului penal (la infracțiunile unde un acord de mediere nu ar conduce la închiderea procesului penal), sunt doar unele contra-măsuri adoptate de România.

Așa cum spuneam și la început, Ministerul Justiției a promis Consiliului Europei, la întâlnirea din 13-14 decembrie 2021, transpunerea Recomandării CM/REC(2018)8 a Comitetului de Miniștri. Vom vedea dacă vorbele sunt doar în vânt sau vor și prinde contur legislativ. Amintim că, la acest moment, deci la mai bine de 3 ani de la adoptarea sa, Recomandarea nici măcar nu este tradusă în limba română de către direcția de acte normative din cadrul Ministerului.

Consider că în aceste condiții Consiliul de Mediere din România ar trebui să facă un draft de modificări legislative privind medierea penală, în acord cu Recomandarea de mai sus, pe care să îl introducă în procedură legislativă spre dezbatere.

Print Friendly, PDF & Email

1 Comment

  1. Sena

    Din pacate, asa se intampla atunci cand tagma avocatilor se teme de aceasta noua structura: medierea , iar atunci cand mediatorii sunt condusi de catre avocati sa se astepte doar la inmormantarea profesiei de mediator, nimic altceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente