Avocat ILIE DORINNumele de familie nu va mai fi element de conflict sau negociere la divorț. O modificare legislativă intrată în vigoare în 03.05.2026 se referă la numele de familie după divorț, problemă care genera conflicte și litigii la instanțele de divorț, fiind un aspect conex destul de tumultos în unele dosare de familie. Legea 57/2026 vine și reglementează definitiv această problemă, eliminând un element spinos din procedura divorțului. Dreptul de a alege numele de familie după divorț este consolidat pe cale legală și nu pe cale convențională ca până acum.
Fiind o modificare legislativă privind Codul Civil – dreptul material (și nu procedural), noua normă se poate aplica nu doar la divorțurile inițiate începând cu data de 03.05.2026 ci și la toate procedurile notariale sau administrative ori judiciare de divorț în curs, adică a celor deja aflate pe rolul notarilor, stării civile sau instanțelor de judecată, chiar și în fază de apel, fiind un nou drept material dobândit de soții aflați în curs de divorț. Totuși, într-o altă interpretare, conform principiului tempus regit actum e posibil ca unele autorități sau instanțe să considere că noua normă se aplică doar procedurilor deschise după intrarea ei în vigoare, deci doar divorțurilor începute după 03.05.2026. În opinia mea, chestiunea trebuia tranșată printr-o normă tranzitorie, normă care lipsește în Legea 57/2026.
Modificarea se referă la eliminarea convenției sau mai bine zis a acordului soțului de la care s-a preluat numele de familie la momentul încheierii căsătoriei. Nu se mai cer nici consimțământul/acordul soțului și nici probe care să justifice cererea celuilalt de a păstra numele dobândit la căsătorie. Acesta are de acum dreptul de a purta orice nume dorește, alegerea netrebuind a fi justificată sau dovedită în vreun fel.
Până acum numele preluat la căsătorie de la soț putea fi păstrat de soție (sau invers dacă soțul prelua numele soției) după divorț doar cu voia/acordul acestuia sau încuviințarea instanței (se acorda pentru motive justificate, temeinice, ce trebuiau a fi dovedite în fața instanței de divorț).
Chestiunea a fost zeci de ani la rând una din punctele conflictogene în contextul divorțului. De regulă era unul din motivele pentru care multe divorțuri ajungeau la instanță pentru că lipsa unei înțelegeri amiabile între soți privind numele conducea la imposibilitatea notarului de a certifica divorțul, astfel problema ajungea în instanță unde se administrau probe cu privire la temeinicia păstrării numelui (identitatea cu numele copilului, notorietatea publică dobândită în timp cu acel nume, etc). Un motiv de discuții privind divorțul a fost astfel astupat de lege.
De acum înainte soția nu va mai avea nevoie de acordul soțului și nici de încuviințarea instanței, ci va avea 2 opțiuni legale, opțiuni eligibile indiferent de poziția sau opoziția soțului:
- să poarte/să păstreze numele dobândit la/prin căsătorie, deci numele de familie pe care îl are la momentul divorțului ori
- să revină la numele de familie dinaintea căsătoriei
Soția sau soțul în cauză nu poate lua/alege decât unul din aceste 2 nume de familie: ori numele actual din timpul căsătoriei, ori numele avut înaintea căsătoriei, nefiind permisă mixarea lor ori alegerea altor nume mai vechi (dobândite prin alte căsătorii sau prin modificări de nume).
Regula va fi aceea că soții vor păstra numele dobândit la/prin căsătorie, deci numele pe care îl au la momentul depunerii cererii de divorț la notar, ofițerul de stare civilă sau la instanță.
Excepția va fi aceea că soțul care a preluat numele de familie de la celălalt soț prin căsătorie poate alege să revină la numele lui anterior, cel avut înaintea căsătoriei.
Revenirea la numele anterior se va face printr-o simplă alegere, alegere ce trebuie să fie adusă la cunoștința notarului, ofițerului de stare civilă sau avocatului care depune cererea de divorț, ca solicitare/cerere/petit în cadrul procedurii de divorț.
Notarul, ofițerul de stare civilă sau instanța vor lua act de solicitarea soțului care dorește păstrarea numelui dobândit la divorț sau revenirea la numele anterior căsătoriei, consemnând în certificatul sau hotărârea de divorț numele de familie ales.
Punctual se va modifica conținutul articolului 383 din Codul Civil astfel:
Alin. (1) La desfacerea căsătoriei prin divorţ, fiecare dintre soţi poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanţa ia act de această manifestare de voinţă prin hotărârea de divorţ.
Aliniat (2) Dacă soţii nu aleg numele pe care îl vor purta după divorţ, fiecare dintre foştii soţi va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
