Codul Civil menționează în mod general obligația comună a părinților de întreținere, creștere și educare a copiilor minori. Chiar și după divorț sau separare această obligație este în continuare viabilă. Astfel art 397 Cod Civil dispune foarte clar: după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. Autoritatea părintească este definită ca fiind ansamblu de drepturi și îndatoriri care privesc persoana și bunurile copilului minor.
Referitor la obligația de întreținere ce se găsește în sarcina părinților art 499 CC dispune că: tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Autoritatea părintească se exercită împreună și în mod egal de către ambii părinți. Ar fi vorba în termeni moderni de un co-parenting organizat și planificat în mod benefic pentru copil. Interesul superior și respectarea nevoilor copilului trebuie să fie respectate în orice înțelegere amiabilă ori hotărâre judecătorească în materie.
În discuțiile dintre părinți avute înainte, în timpul și după divorț, discuțiile se orientează în mod preponderent în zona financiară. Este cea mai des întâlnită eroare pe care o fac părinții în astfel de situații. Fie din neștiință, fie din răzbunare, fie din nevoia firească de a avea cât mai multe bunuri materiale pentru copil, părinții sunt interesați în mod principal de cuantumul pensiei de întreținere și mai puțin de alte obligații ce privesc copilul și incumbă celuilalt părinte, uneori mult mai importante ca banii, cum ar fi educația lui.
Privitor la obligația de întreținere normele actuale specifică faptul că întreținerea se prestează în funcție de nevoia celui care o cere și posibilitățile/mijloacele celui obligat de lege.
Astfel art 529 CC stipulează că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și mijloacele celui care urmează a o plăti. Pentru un copil pensia se stabilește până la o pătrime din venitul lunar net, pentru doi copii până la o treime, pentru 3 sau mai mulți copii până la jumătate din venitul net lunar. Cuantumul întreținerii datorate copiilor și întreținerea ce se prestează în mod legal altor persoane nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al celui obligat să plătească aceste întrețineri.
Privitor la fracțiile de mai sus des întâlnită în practică este cererea unuia dintre părinți prin care solicită 1/4 sau 1/3 sau 1/2 din venitul net lunar al celuilalt părinte, deși articolul indicat mai sus stabilește clar limitele întreținerii și anume: 1. nevoia celui care o primește și 2. cuantumul minimal (deci totalul întreținerii este unul flexibil în funcție de veniturile și posibilitățile celui obligat, fracțiile reprezentând o limită legală minimă, o sumă minimă legal garantată copilului). Cu alte cuvinte părintele obligat nu este dator la plata unei pătrimi/treimi/doimi din venit decât în anumite cazuri. Dacă venitul său este unul mare, acestui venit nu i se va aplica fracția ci se va avea în vedere nevoia celui căruia i se datorează întreținerea.
Să luăm exemplul unui părinte cu un venit lunar net de 20.000 de lei: în cazul în care un astfel de părinte ar avea un copil de 2 ani și ar fi obligat să îi plătească întreținere, el nu va fi obligat de lege la plata unui sfert din venit, deci nu va fi obligat la plata sumei de 5.000 lei către copilul de doi ani. Legea îl obligă la plata unei sume de până la 1/4 din venitul său deci o sumă de până la 5.000 de lei. În această situație se analizează nevoia celui care cere/are nevoie de întreținere, calculându-se nevoile de trai ale unui copil de 2 ani de zile. În acest caz o sumă de 2.000-3.000 de lei ar fi suficientă. Bineînțeles nevoile unui copil diferă în funcție de etapa de viată. Un copil care urmează cursurile unui liceu are în mod evident nevoi financiare mai mari decât un copil de 2 ani. Din acest motiv cuantumul obligației de întreținere este dinamic și va oscila anual în funcție de nivelul de trai și de educație al copilului, părinții colaborând mereu în privința acestor aspecte.
Cât privește întreținerea, ea se prestează în principal în natură prin cumpărarea și oferirea copilului de bunuri necesare traiului (cumpărare de haine, alimente, plata grădiniței/școlii, jucării, achitare tratamente medicale, etc), și în mod secundar prin plata unei sume de bani dacă tatăl nu poate sau nu vrea să participe la întreținerea în natură.
Un aspect foarte important este neglijat de părinții care se află în cursul stabilirii întreținerii: aspectul întreținerii emoționale, spirituale și intelectuale pe care părinții sunt obligați să o ofere copilului lor. Copilul nu are nevoie doar de bani, ci deseori are foarte mare nevoie de afectivitate și educație socială. Copilul are nevoie de o sănătate emoțională pe care doar părinții i-o pot oferi, ei fiind singurul medicament și tratament pentru copil. Copilul are nevoie de căldura părinților, deci de prezența fizică a mamei și a tatălui, de timp petrecut împreună cu fiecare din ei, de relații parentale solide. Copilul are nevoie de sentimente părintești, emoții, siguranță, sprijin, ajutor în momente dificile, ajutor la nevoi urgente, ajutor și susținere pe perioada adolescenței, ocrotire, ajutor în descoperirea unor aptitudini sau talente, ajutor la alegerea și pe perioada facultății, sfaturi și îndemnuri în diverse împrejurări ale vieții. Are nevoie deci de părinți aproape de el în momentele frumoase și importante din viață. Părinții sunt pentru copil ca două aripi care îl învață să zboare în viață. Doar cu o aripă, zborul copilului spre maturitate va fi unul deficitar. Din acest motiv ambii părinți trebuie să participe activ și constant în viata copilului.
Pe lângă mamă, tatăl este obligat să participe în mod armonios la susținerea activităților de zi cu zi sau săptămânale ale copilului, la împărțirea pe cât posibil în mod echitabil a responsabilităților privind copilul, la susținerea mamei în demersurile privind școala, sănătatea, sporturile și hobbyurile copilului.
Mama copilului trebuie să arate deschidere în oferirea șansei tatălui de a se implica cât mai mult în viața copilului; mama trebuie să ofere posibilitatea tatălui de a prelua anumite sarcini privind copilul, să stimuleze tatăl privind asumarea unor responsabilități. Este și de datoria mamei implicarea directa a tatălui prin însărcinarea cu anumite responsabilități parentale, crearea unui cadru comunicațional corespunzător, crearea premiselor ca tatăl să își îndeplinească cu ușurință obligațiile legale și morale fata de copil.
În acest fel poate fi înțeleasă obligația părinților de a exercita autoritatea părintească în comun: prin efortul de a lucra împreună în mod constant la întreținerea financiară, emoțională, spirituală și intelectuală în acord cu nevoile financiare, emoționale, spirituale și intelectuale ale copilului. Cele de mai sus nu sunt posibilități sau opțiuni pentru părinți ci sunt obligații legale care trebuie îndeplinite cu bună-credință și respectul datorat copilului.
Buna dimineața,mă confrunt cu lipsa tatălui fiicei mele atât fizic cât și financiar,menționez că achita a suma de 250 lei lunar,deși prin hot judecătorească are obligația de a achita suma de 400 Ron,nevoile au crescut avand vârstă de 16 ani…cum procedez mulțumesc
puteti sa ii deschideti proces de majorare a pensiei de intretinere si totodata sa porniti o executare silita pentru restuld e 150 lei lunar ce nu vi i-a dat in ultimii ani. ExECUTORUL va calcula suma toatal si il va executa silita.
Bună ziua. Sunt divorțată, am un băiat de 16 ani , tatăl plătește 520 pensie alimentară, a spus ca nu muncește și nu are un venit.
Tatăl nu vrea sa participe la nevoile școlare și medicale ale copilului, pot face ceva?
Mulțumesc frumos!
dacă nu are venituri…nu aveti ce face…
Dacă tatăl plătește taxa de grădiniță privată, hainele copilului, plus copilul stă câte o lună întreagă la tata acasă, este obligat să plătească și pensie alimentară de 1500 lei mamei care nu are nici o cheltuială cu educația copilului iar salariul tatălui este până în 5000 lei ? Sau în cazul în care îi cere mamei să plătească și ea jumătate din cheltuielile cu grădinița, atunci ea poate cere 14% din toate veniturile lui? Divortul nu este pronunțat încă. Mulțumesc
Nu mai este obligat. Dacă participa în natură prin plata unor lucruri pentru copil, pensia se include în aceste costuri.