Meniu Închide

Orizonturi pentru medierea fiscală în România?

UPDATE 19.01.2019 – prin Legea 30/2019 s-a reglementat posibilitatea medierii fiscale, câteva considerații găsiți la adresa – Lege privind medierea fiscală

__________________________________________________________________________

Deși comisiile europene de monitorizare a justiției și a procedurilor contencios-administrative a indicat României oportunitatea simplificării relației cetățean-administrație publică, nimic nu s-a concretizat până în prezent. Birocrația și lipsa dialogului dintre cetățean și organele autorităților publice conduce zi de zi la noi și noi procese în materie de contencios administrativ fiscal. În ceea ce privește conflictele cu autoritățile și instituțiile publice este aproape inexistentă o procedură de soluționare amiabilă a unor astfel de diferende. Se discuta de o mediere administrativă la un moment dat, însă nimic nu s-a concretizat. În domeniul administrativ Plângerea prealabilă este momentan mai mult o măsură care blochează accesul la justiție, și asta nu pentru că este obligatorie ci pentru că rezultatele ei sunt derizorii, deseori o astfel de petiție neavând răspuns sau având un răspuns lacunar care nu rezolvă ci tergiversează rezolvarea problemei.

O categorie aparte de litigii (foarte des întâlnite în instanțe) este categoria litigiilor administrativ-fiscale. Contestarea deciziilor de impunere, contestarea sumelor, penalităților, dobânzilor, sunt conflicte între cetățean și organul fiscal prin care se dorește clarificarea datoriei ori eșalonarea acesteia. Contribuabilul nemulțumit are o singură opțiune viabilă în astfel de situații: instanța de judecată.

Se vorbește zilele acestea de o mediere fiscală existentă  într-un proiect legislativ, avocatnet.ro având un articol pe această temă. La începutul lui 2018 președintele ANAF doamna Mirela Călugăreanu declara: ”Analizăm ca pentru cazurile în care contribuabilul depune o contestație,la o decizie de impunere, de exmplu, să realizăm un Comitet de mediere, care să prezinte o poziție înainte de a se ajunge la contestarea în instanță”.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Medierea/concilierea fiscală este un concept relativ nou. Importanța subiectului m-a făcut totuși să scriu câteva rânduri despre oportunitatea și beneficiile majore pe care le-ar antrena o astfel de procedură a medierii fiscale precum și un cadru legislativ ce ar putea fi folosit ca ciornă pentru legiuitor.

Așa cum am spus în primul paragraf, recomandările europene stimulează și încurajează legiuitorul român să adopte o astfel de măsură de promovare a unei medieri administrative fiscale.

Beneficiile unei medieri fiscale:
– în primul rând ar conduce la o mai bună relație între cetățean și administrația fiscală, ceea ce ar crea o mai mare doză de respect pentru organele fiscale (dialogul are întotdeauna valențe pozitive și consolidează relația celor din conflict)
– ar conduce la clarificarea reclamațiilor privind proveniența și cuantumul sumelor, dobânzilor și penalităților prin explicațiile și discuțiile directe dintre reprezentantul organului fiscal și contribuabil prin facilitarea/asistarea activă a mediatorului/conciliatorului
– ar ușura procesul de înlesnire la plată; discutarea în mod direct a unei eșalonări (și nu prin expedierea de documente de la/către cetățean/agenția fiscală documente ce uneori au un conținut interpretabil și un volum mare) ar conduce la o facilă și rapidă înțelegere din partea organului fiscal a situației reale a contribuabilului privind posibilitatea efectivă de plată
ar conduce la un grad mult mai ridicat de colectare a creanțelor fiscale
– s-ar rarefia litigiile minore din domeniul fiscal ce contribuie la aglomerarea judecătorilor, dându-le acestora timpul și înlesnirile necesare să se ocupe de litigii mai complexe (s-ar îmbunătăți prin actul de mediere actul de justiție)

De lege ferenda

Deși prevederi privind medierea se regăsesc împrăștiate prin multe acte normative, pentru predictibilitate și claritate, consider că prevederile unei medieri fiscale ar trebui inserate în Legea Medierii nr 192/2006, adăugându-se o secțiune distinctă la Capitolul Dispozitii speciale privind medierea unor conflicte. Astfel, după secțiunea privind medierea infracțiunilor, s-ar introduce Sectiunea 3 – Dispozitii speciale privind conflictele de natură fiscală cu următorul conținut:

Art. Considerații generale privind medierea conflictelor de natură fiscală
Alin. (1) Medierea fiscală are drept scop soluţionarea pe cale amiabilă a conflictului în materie fiscală dintre contribuabili şi organele fiscale. Părțile își aleg în mod liber un mediator autorizat cu drept de exercitare a profesiei din Tabloul Mediatorilor. Părțile sunt contribuabilul și organul fiscal.
Alin. (2) Cererea de mediere făcută și susținută de contribuabil suspendă de drept orice măsură privind executarea silită a creanței ce face obiectul medierii, creanță ce va fi indicată în mod explicit în cererea de mediere precum și în convocarea la mediere expediată organului fiscal, alături de codul de identificare fiscală al solicitantului medierii. Contribuabilul va pune la dispoziția mediatorului toate documentele necesare soluționării situației în măsura în care le deține.
Alin. (3) Organul fiscal va face din oficiu mențiunea suspendării măsurilor de executare fiscală în baza de date în termen de 3 zile de la primirea convocării la mediere.
Alin. (4) Se consideră nesusținută cererea de mediere dacă contribuabilul solicitant al medierii nu se prezintă la prima ședință de mediere astfel cum a fost fixată și comunicată acestuia de mediator. Contribuabilul poate fi reprezentat în mediere de către un avocat împuternicit prin delegație avocațială sau de către altă persoană care prezintă o procură notarială specială. Dacă cererea de mediere nu este susținută executarea silită se reia în condițiile anterioare cererii de mediere.
Alin (5) Împuternicirea inițială dată delegatului poate fi modificată de către organul fiscal.
Art. Onorariul mediatorului
Mediatorul va solicita un onorariu raportat la complexitatea litigiului. Onorariul va fi plătit exclusiv de contribuabil și nu va putea fi stabilit în funcție de rezultatul medierii.
Art.  Procesul de mediere fiscală
Alin. (1) Părţile în procesul de mediere sunt situate pe poziţie de egalitate. Şedinţele de mediere sunt confidențiale și pot avea loc la sediul biroului de mediator sau la sediul organului fiscal, după cum stabilesc părțile.
Alin. (2) După primirea convocării la mediere, căreia i se anexează copii după documentele concludente puse la dispoziția mediatorului de către contribuabil, organul fiscal va împuternici o persoană care va fi obligată să participe la procedura de mediere, arătând în împuternicire limitele mandatului. Împuternicirea se va comunica mediatorului după stabilirea împreună cu acesta a datei, orei și locului unde va avea loc medierea. Împuternicirea va menționa în mod explicit persoana delegată, adresa de e-mail și numărul de telefon prin care se vor putea face comunicările. Aceste date nu vor fi aduse la cunoștința contribuabilului de către mediator.
Alin. (3) Procesul de mediere fiscală nu poate dura mai mult de 3 luni de zile, socotite de la data la care mediatorul primește notificarea prin care organul fiscal acceptă medierea la care se atașează împuternicirea persoanei care va participa la mediere. Dacă mediatorul primește doar notificarea organului fiscal de acceptare a medierii, termenul de 3 luni nu începe să curgă decât de la primirea ulterioară a împuternicirii.
Alin (4) După refuzul medierii de către una din părți sau după parcurgerea medierii, părțile se pot adresa în mod liber instanței de judecată.
Alin. (5) Organul fiscal poate refuza medierea doar dacă trimite mediatorului o notificare motivată a refuzului.
Alin (6) Nu se va putea iniția un proces care să aibă ca obiect chestiuni discutate, agreate și semnate de către participanții la mediere, prevăzute în mod explicit în acordul de mediere.
Art. Obiectul conflictului în medierea fiscală
Alin. (1) Pot face obiectul medierii fiscale conflictele referitoare la deciziile organului fiscal, conflictele ce privesc cuantumul sumei impuse spre plată, a dobânzilor ori penalităților.
Alin. (2) Poate face de asemeni obiectul medierii intenția explicită a contribuabilului de eșalonare a datoriei fiscale însoțită de o propunere privind perioada, suma și eventualele garanții propuse de contribuabil. Negocierea unei eșalonări poate fi limitată doar prin împuternicirea organului fiscal.
Alin. (3) De asemeni radierea sau reducerea datoriei fiscale poate face obiectul medierii în condițiile în care a fost menționată explicit în împuternicirea dată de organul fiscal, în limitele mandatului prevăzut în împuternicire.
Art.  Acordul de mediere fiscală
Alin. (1) Dacă în urma procedurii de mediere părţile ajung la un acord, mediatorul va face un proces verbal în acest sens, căruia i se va atașa acordul de mediere redactat de mediator. Dacă părțile nu au ajuns la un acord, mediatorul va întocmi procesul verbal de închidere a medierii în care va menționa acest fapt.
Alin. (2) Mediatorul și părțile vor semna acordul de mediere precum si procesul verbal de finalizare a medierii.
Alin (3) Acordul se va depune la dosarul fiscal al contribuabilului și va fi înregistrat în evidențele fiscale.
Alin (4) Suspendarea măsurilor de executare silită încetează după 5 zile de la data finalizării procedurii de mediere.
Alin. (5) Acordul de mediere semnat de mediator și părți este titlu executoriu. Continuarea actelor de executare fiscală începute dar suspendate pe durata medierii poate avea loc în baza acordului de mediere.

Vom vedea în ce măsură legiuitorul român va alinia normele în domeniu la cerințele și standardele europene.

Print Friendly, PDF & Email
Posted in Drept fiscal, Mediere, Conciliere și Negociere

Postări recente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *