Avocat ILIE DORINUPDATE 27.01.2022: ICCJ admite sesizarea. Persoana care poartă mască de protecție sanitară în momentul săvârșirii faptei de furt va răspunde pentru furt calificat, în consecință împăcarea/medierea nu este posibilă (de la această idee plecase sesizarea ICCJ).
Decizia ICCJ nr.4 în dosarul nr.2813/1/2021:
Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel București – Secţia a-II-a penală în dosarul nr. 16037/301/2021, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„În situația în care infracțiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spațiu unde purtarea măștii este obligatorie, se reține varianta calificată a infracțiunii de furt prevăzută de dispozițiile art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal.”, și, în consecință stabilește:
Îndeplinirea obligației de a purta o mască de protecție având aptitudinea de a ascunde fizionomia, în spațiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia, atrage incidenţa elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, privind infracțiunea de furt săvârșită de către o persoană mascată.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art.477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2022.
______________________________________________________
Posibilitatea de împăcare sau de mediere a unui furt comis de o persoană ce purta o mască de protecție.
Prin Încheierea din 26.10.2021 emisă în dosar 16037/301/2021 Curtea de Apel București – Secția a II-A Penală a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea lămuririi chestiunii de drept raportată la încadrarea juridică a faptei de furt atunci când autorul poartă masca de protecție, obligatorie pentru spațiul în care are loc infracțiunea de furt.
Se pune în acest context problema calificării faptei și a încadrării juridice, chestiuni ce atrag consecințe penale importante cum ar fi: limitele de pedeapsă dar și cauzele de înlăturare a răspunderii penale. Astfel că, pe de o parte încadrarea faptei la furt simplu ar atrage limite de pedeapsă reduse precum și posibilitatea pentru părți de a se împăca ori de a încheia un acord de mediere, pe de altă parte încadrarea faptei la furt calificat (comis de o persoană mascată) ar atrage limite de pedeaspă mai mari precum și imposibilitatea de împăcare ori mediere.
În cauza în care s-a ridicat această problemă, inculpatul ar cerut încă de la instanța de fond schimbarea încadrării juridice din furt calificat comis de o persoană mascată în furt simplu comis de o persoană ce nu s-a mascat în vederea acțiunii infracționale, ci purta o mască ”legală” (conformându-se obligațiilor legale de a purta mască de protecție in interiorul spațiului comercial). În acest sens, încă de la instanța de fond, în termenul cerut de lege, inculpatul a și depus un acord de mediere la dosarul cauzei, cerând deci schimbarea încadrării juridice din furt calificat în furt simplu, cu aplicarea efectului acordului de mediere de stingere a acțiunii penale și cu consecința încetării procesului penal. Instanța de fond nu a dat curs solicitărilor inculpatului, acesta a fost condamnat pentru furt calificat și a făcut apel, reiterând solicitarea din prima instanță.
În ședința în care instanța de apel a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea lămuririi chestiunii de drept, atât apărarea (avocatul) cât și acuzarea (procurorul) au pus concluzii de admitere a sesizării. Cauza a fost suspendată până la pronunțarea soluției de către ICCJ.
În fond, se pune în discuție argumentul persoanei mascate care săvârșește un furt deși nu s-a mascat benevol în vederea săvârșirii infracțiunii de furt ci a fost obligat să poarte mască. A se masca în vederea comiterii unui furt presupune o pregătire prealabilă acțiunii infracționale. A purta mască în mod obligat și nu benevol, riscând sancțiuni contravenționale importante dacă nu se poartă masca, denotă lipsa intenției de a purta masca în vederea comiterii furtului.
”Masca penală” și ”masca legală” diferă. Masca penală se poartă în vederea săvârșirii faptei și cu scopul prefigurat al făptuitorului de a fi imposibil sau greu de depistat de către organele de poliție, masca legală se poartă în vederea obligației legale de a o purta sub riscul unei amenzi contravenționale. Raportat la speța în discuție, fără mască făptuitorul nici nu putea intra în centrul comercial, deci fapta nici nu s-ar mai fi petrecut dacă acesta nu avea mască pentru că nu ar mai fi fost în locul în care s-a sâvârșit infracțiunea. Obligația de a purta mască la intrarea în centrul comercial și cât timp persoana se află în centrul comercial este o obligație absolut necesară pentru a fi în acel centru comercial. Masca aceasta nu este o mască frauduloasă, nu este confecționată/achiziționată special de făptuitor pentru a săvârși fapte penale, ci este o mască medicală de protecție, pe care a fost obligat prin lege să o poarte.
Totuși problema este că, în acest context, chiar dacă nu este o ”mască penală”, ”masca legală” conduce totuși la o diminuare a posibilității ca autorul să fie identificat. De asemeni conduce la o prefigurare în mintea făptuitorului că va fi mai greu de depistat, contribuind deci la întărirea deciziei de a sâvârși fapta, chiar dacă fața este ascunsă parțial. Într-un context în care făptuitorul ar purta și fes sau chiar și ochelari de soare, imposibilitatea de depistare a identității lui ar fi și mai mare. O mască legală ar putea deveni, în anumite circumstanțe o mască penală, de la caz la caz. Analiza ar trebui făcută prin raportare la toate circumstanțele cauzei.
Vom reveni cu soluția și argumentele Înaltei Curte de Casație și Justiție.
