CJUE – procesele penale pot fi desfășurate online dacă sunt asigurate garanțiile procesuale

CJUE – procesele penale pot fi desfășurate online dacă sunt asigurate garanțiile procesuale. Inculpatul poate participa prin videoconferință la procesul penal doar dacă îi sunt respectate anumite garanții, printre care cea referitoare la confidențialitatea discuțiilor cu avocatul său. De asemeni ședința online trebuie să se desfășoare fără probleme tehnice, pentru a nu fi afectată substanța procesului.

În România sunt instanțe penale care fac videoconferință cu deținuții/arestații aflați la penitenciare departe de instanță, dar și instanțe penale care fac videoconferințe pe aplicații online (whatsapp, facebook, etc) cu inculpații aflați în străinătate, ori la locul de muncă, care nu pot veni fizic la instanță. Deseori aceste videoconferințe nu respectă standardele tehnice de care face vorbire Hotărârea de mai jos.

Cererea de decizie preliminară a fost trimisă la CJUE de un Tribunal bulgar din Sofia și s-a raportat la interpretarea articolului 8 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Cererea a fost raportată la un proces penal referitor la infracțiuni fiscale unde inculpații, din cauza stării de urgență generată de pandemia COVID-19, au fost nevoiți să participe prin videoconferință la proces.

Dreptul procesual penal bulgar prevedea că ”persoana acuzată nu poate fi audiată prin comisie rogatorie sau prin videoconferință, cu excepția cazurilor în care se află în străinătate și această audiere nu împiedică aflarea adevărului obiectiv. O autoritate judiciară a altui stat poate audia prin videoconferință sau prin conferință telefonică o persoană care are calitatea de martor sau de expert într‑o procedură penală și care se află pe teritoriul Republicii Bulgaria, precum și o persoană acuzată, dacă nu se încalcă astfel principiile fundamentale ale dreptului bulgar. Audierea prin videoconferință a persoanei acuzate este posibilă numai cu acordul acesteia și după ce autoritatea judiciară bulgară participantă și autoritatea judiciară străină au convenit modalitatea în care urmează să se realizeze această videoconferință.”

În cauza de față, la 12 octombrie 2021, inculpatul a participat, în fața Tribunalului Penal Specializat la prima ședință publică a procesului său prin intermediul unei videoconferințe. El a declarat că, în lipsa unor obiecții din partea celorlalte părți la proces, dorea să participe la proces online, întrucât locuia și lucra în Regatul Unit. Avocatul său, care era prezent fizic în sala de ședință, a arătat că clientul său avea cunoștință de toate documentele cauzei. De altfel, din cererea de decizie preliminară reiese că în cadrul ședinței orice document nou îi putea fi transmis inculpatului pe cale electronică în vederea examinării în timp util, iar consultările dintre acesta din urmă și avocatul său puteau fi organizate în mod confidențial prin intermediul unei conexiuni separate.

În ședința din 13 iunie 2022, inculpatul și‑a exprimat dorința de a continua să participe la procedură prin videoconferință. Tribunalul Penal Specializat a avut totuși îndoieli cu privire la aspectul dacă această posibilitate continua să existe în dreptul bulgar, dat fiind că legea care oferea posibilitatea de a participa online la proces era aplicabil numai până la 31 mai 2022 (cât a durat starea de urgență). În plus, instanța amintită arată că legea nu prevede posibilitatea persoanelor acuzate de a participa prin videoconferință la procedura judiciară, cu excepția anumitor cazuri specifice, niciunul dintre acestea nefiind aplicabil prezentei proceduri. Instanța menționată a subliniat însă că legislația bulgară nu interzice în mod explicit utilizarea videoconferinței.  Având în vedere lipsa unui temei juridic specific, avocatul inculpatului a solicitat ca acesta din urmă să poată participa la ședință de la distanță, fiind totodată considerat absent.

În lipsa unui temei juridic în dreptul național care să permită în mod expres utilizarea videoconferinței, instanța de trimitere ridică problema dacă posibilitatea oferită unei persoane acuzate de a participa la ședințele procesului său prin recurgerea la această tehnică este compatibilă cu Directiva 2016/343, în special cu articolul 8 alineatul (1) din aceasta.

CJUE menționează că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că înfățișarea unei persoane acuzate prezintă o importanță capitală în interesul unui proces penal echitabil, obligația de a garanta acestei persoane dreptul de a fi prezentă în sala de ședință fiind, în această privință, unul dintre elementele esențiale ale articolului 6 din CEDO (Hotărârea din 8 decembrie 2022, HYA și alții).

Prin urmare, având în vedere domeniul de aplicare limitat al armonizării realizate de directiva menționată și împrejurarea că articolul 8 alineatul (1) din aceasta nu reglementează problema dacă statele membre pot prevedea ca inculpatul să poată participa, la cererea sa expresă, la ședințele procesului său penal prin videoconferință, o asemenea problemă intră sub incidența dreptului național. Din moment ce articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2016/343 nu reglementează această problemă, dispoziția menționată nu se poate opune ca un inculpat care face o cerere expresă în acest sens să fie autorizat să participe la ședințele procesului său prin videoconferință.

CJUE arată că atunci când statele membre permit persoanei acuzate să își exercite dreptul de a fi prezentă la proces de la distanță, normele pe care le prevăd nu pot aduce atingere finalității urmărite de Directiva 2016/343, amintită la punctul 23 din prezenta hotărâre, care este de a consolida dreptul la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale. De asemenea, aceste norme trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiile recunoscute de cartă și de CEDO, inclusiv dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare.

 În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea la procedură prin videoconferință nu este, în sine, incompatibilă cu noțiunea de proces echitabil și public, însă trebuie să se asigure că justițiabilul este în măsură să urmărească procedura și să fie ascultat fără obstacole tehnice, precum și să comunice în mod efectiv și confidențial cu avocatul său (Curtea EDO, 2 noiembrie 2010, Sakhnovski împotriva Rusiei).

Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară: Articolul 8 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un inculpat să poată participa, la cererea sa expresă, la ședințele procesului său prin videoconferință, dreptul la un proces echitabil trebuind, pe de altă parte, să fie garantat (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 iulie 2024, Camera Întâi, cauza C‑760/22).