Promisiunea de donație – efecte juridice

Promisiunea de donație este acțiunea de a promite cuiva, scris sau verbal, donația unui bun. Faptul că cineva promite că va da în viitor un bun sau bani unei persoane, verbal sau chiar prin act scris, produce anumite efecte juridice. Promisiunea de a dona/da sau promisiunea de donație se poate regăsi într-un act scris, act ce poate avea diverse titulaturi sau poate fi inclusă ca și clauză într-un contract.

În practică unele persoane promit, verbal sau scris, că dau/fac/nu fac/virează/transferă fără a mai duce la bun sfârșit aceste acțiuni/promisiuni. Ce remedii juridice în atare situații?

Promisiunea de donație nu se confundă cu donația însăși: donația este actul prin care un bun trece în patrimoniul donatarului la momentul donației sau la momentul indicat în contractul de donație, promisiunea de donație este actul prin care se promite o donație, bunul râmânând în proprietatea și la dispoziția promitentului, acesta putând dispune neîngrădit și nelimitat de acel bun.

Promisiunea de a dona/da cu titlu gratuit este unilaterală când doar o persoană promite altei persoane că îi va da un bun în viitor, în atare situație existând doar promitentul donator. Promisiunea de a dona/da cu titlu gratuit este bilaterală când o persoană promite altei persoane că îi va da un bun în viitor, iar acea persoană este de acord cu această donație, acceptă această promisiune. În această din urmă situație am putea spune că este vorba de un antecontract de donație sau o promisiune de donație între două părți, promitentul donator (cel care va da) și promitentul donatar (cel care va primi).

Promisiunea de a dona, atât cea unilaterală cât și cea bilaterală, verbală sau regăsită într-un înscris sub semnătură privată (act/contract de mână semnat de parte/părți) este nulă absolut și deci nu produce nici un efect juridic. Orice titulatură ar avea acel document în care o astfel de promisiune se regăsește, atât timp cât calificarea ei juridică este de promisiune de donație, ea este nulă. Calificarea juridică o face avocatul în cadrul consultanței juridice sau judecătorul dacă speța ajunge în fază de judecată.

Promisiunea de a dona, atât cea unilaterală cât și cea bilaterală, este valabilă și produce efecte doar dacă este făcută în formă autentică, deci în fața unui notar public. De cele mai multe ori astfel de promisiuni de donație se regăsesc ca și clauze în diverse contracte sau acte notariale, dar sunt și cazuri în care ele sunt acte de sine stătătoare, autentificate de notar ca atare.

Ce se întâmplă dacă nu se respectă promisiunea de donație? Efectele juridice ale promisiunii de donație autentice depind de paguba sau vătămarea produsă ca urmare a neexecutării promisiunii. Așa cum am spus, efecte juridice produce doar promisiunea de donație autentificată, restul promisiunilor (verbale sau regăsite în acte de mână/înscrisuri sub semnătură privată) neproducând nici un efect juridic devreme ce sunt nule absolut. În cazul promisiunii de donație autentificate, promitentul donator care nu își respectă obligația de a dona, nu va suferi nici o pagubă și nu va avea nici un interes să demareze acțiuni juridice sau judiciare raportate la nerespectarea promisiunii.

Pe de altă parte, promitentul donatar, parte într-un contract autentificat, este lipsit de bunul promis, mai ales când a expirat termenul promisiunii sau promitentul donator refuză explicit sau implicit să execute promisiunea. În această situație promitentul donatar nu poate obliga sub nici o formă promitentul donator, nici măcar pe cale judiciară, să execute promisiunea. Dacă promitentul donator nu va dori executarea promisiunii, aceasta nu se va executa. Tot ce poate obține promitentul donatar de la promitentul donator, benevol sau pe calea instanței, sunt daune-interese compuse din cheltuielile pe care le-a făcut în considearea promisiunii și avantajele pe care le-a acordat unor terțe persoane prin raportare la acea promisiune. Aceste cheltuieli și aceste avantaje acordate terților trebuiesc dovedite în fața instanței. Altfel spus, dacă după ce promisiunea a fost autentificată, donatarul a întreprins demersuri ori acțiuni bazându-se pe bunul donat și pe încrederea că promisiunea se va executa, toate costurile cu aceste demersuri și acțiuni sunt imputabile promitentului donator care nu își respectă promisiunea. 

Pentru a se evita aceste situații, în funcție de părți și de obiect, este indicată analiza altor acte sau contracte prin care cineva vrea să doneze ceva cuiva în viitor, de exemplu poate fi luată în considerare o donație propriu-zisă cu termen sau condiție.