Meniu Închide

Protecția victimelor infracțiunilor și recuperarea prejudiciilor – obiectivele Ministerului Public pe 2020. Date despre activitatea din 2019

Ministerul Public a dat publicității Raportul de activitate pe anul 2019. Raportul cuprinde date și statistici privind activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori în 2019 prin raportare la anii anteriori. Sunt menționate de asemeni obiectivele generale și prioritățile pentru anul 2020.

Câteva date despre activitatea procurorilor în anul 2019:

Numărul cauzelor soluționate prin netrimiterea în judecată:
– cauze soluționate prin clasare (inclusiv cauzele în care părțile s-au împăcat, au semnat un acord de mediere ori persoana vătămată și-a retras plângerea prealabilă) – 428.253
– cauze soluționate prin renunțarea la urmărirea penală – 70.601

Cauze cu autori necunoscuți rămase nesoluționate – 579.698 printre care:
– cauze cu autori necunoscuți la omor – 690
– loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art. 195 C.p – 35
– uciderea ori vătămarea nou născutului de către mamă art. 200 C.p – 23

Persoane fizice trimise în judecată prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției – 62.072.
Persoane juridice trimise în judecată prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției – 239.

Cauze soluționate în maxim 6 luni de la sesizare (inclusiv cele cu autor necunoscut) – 184.122
Cauze soluționate între 6 luni și 1 an de la sesizare (inclusiv cele cu autor necunoscut) – 101.744
Cauze soluționate într-o perioadă de peste 1 an de la sesizare (inclusiv cele cu autor necunoscut)  – 174.137

Număr suspecți sau inculpați pentru care a fost adoptată măsura renunțării la urmărirea penală – 29.065

Numărul de cauze în care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale – 4.742

Prejudicii produse de inculpații trimis în judecată – 32.530.017 euro.

La infracțiuni contra patrimoniului au fost trimiși în judecată 12.840 inculpați, din care:
Pentru furt (art. 228 – 232 C.p.) – 8.047 inculpați
Pentru tâlhărie (art. 233 – 234 și 236  C.p.) – 2.017 inculpați
Pentru înșelăciune (art. 244 – 245 C.p.) – 1.319 inculpați
Pentru distrugere (art. 253 -255 C.p.) – 1.077 inculpați

Pentru infracțiuni de fals (art. 310 – 328 C.P.)  au fost trimiși în judecată 688 inculpați.

Inculpați minori trimiși în judecată  – 3.850, delicvența juvenilă crescând cu 3,9% față de 2018.

Obiective generale ale activității Ministerului Public:

  1. Creșterea continuă a calității actelor de urmărire penală, corelat cu reducerea numărului de achitări definitive și evidențierea dimensiunii de conformitate cu drepturile fundamentale;
  2. Exercitarea fermă a actului managerial și a controlului (în toate formele sale) de către procurorii cu funcții de conducere;
  3. Contribuția la constatarea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV;
  4. Dezvoltarea climatului de competitivitate la nivelul categoriilor de funcții operative;
  5. Inițierea demersurilor pentru trecerea graduală a poliției judiciare în cadrul Ministerului Public.

Priorități pentru anul 2020:

  1. Îmbunătățirea activității manageriale pentru procurorii cu funcții de conducere.
  2. Elaborarea unei tematici de analiză a noilor coduri.
  3. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și infracțiunilor silvice.
  4. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, ale infracțiunilor motivate de ură
  5.  Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii.
  6. Îmbunătățirea continuă a abilităților de gestionare a cauzelor, în special a celor în care s-au dispus măsuri preventive și instrumentarea se realizează de către poliția judiciară.

 

Print Friendly, PDF & Email

4 comentarii

  1. Patriche Dinu

    Soția mea, în calitate de reclamant, reprezentată prin avocat, s-a retras dintr-un proces pe motiv că s-a înțeles cu pârâtele și astfel a solicitat Instantei restituirea a jumătate din taxa de timbru judiciar în valoare de cca 4000 lei, din totalul de cca 8000 lei, conform OG Nr. 80/2013 art. 45 alin 1) și alin 2).
    În încheierea Hotărârii, Instanța reține că „niunul dintre sitațiile enumerate în acest articol 45 nu sunt incidente în cauză”, dar omite să justifice motivele de neaplicare tocmai ale prevederilor art. 45, alin1), lit. h) în care se menționeză că „se restituie jumătate din taxa de timbru, indiferent de modalitatea soluționării cauzei, după rămânerea definitivă a Hotărârii „, adică exact situția expresă pentru care s-a aflat soția mea atunci când a făcut solicitarea restituirii taxei de timbru ?!.
    În aceste condiții vă rog să-mi răspundeți, dacă se poate, la următorele întrebări:
    a) Care să fi fost temeiul legal pentru care Instanța, fără justificări, ca în cazul celorlalte litere de la alin 1), a inclus și prevederile de la lit. h) ca fiind neincidente în prezenta cauză?!
    b) Prin sintagma “se restitue … jumătate din taxa de timbru ..”, dupa rămanerea definitivă a hotărârii judecătorești se poate înțelege că mai putem recupera banii, chiar dacă Instanța a respins cererea de restituire ca neîntemeiată?!
    c) În condițiile arătate, mai are vreun rost exprimarea nedumeririlor soției în cadrul Instanței de Apel?!.

    Cu deosebită stimă,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente