Avocat ILIE DORINÎn ședința din 30 iunie 2026 Parlamentul a adoptat modificări privind răspunderea penală a minorilor. Legea merge la promulgare și va intra în vigoare la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial. Noile reglementări se referă la perioadele și limitele temporale în care se pot lua măsurile educative, perioade care să măresc considerabil, ceea ce va da mai mult de muncă serviciului de probațiune. Serviciile de probațiune vor trebui să supravegheze pe perioade mai mari minorii care au comis fapte penale, ceea ce va duce la un volum de muncă considerabil mai mare pentru consilierii de probațiune. Avocații pot cere și instanțele pot dispune măsuri în noile condiții doar pentru faptele comise după intrarea ei în vigoare, legea penală mai favorabilă (cu perioade mai mici de supraveghere) fiind legea actuală.
Modificarea se referă la sancțiunile penale pentru minorii care răspund penal, cei care săvârșesc fapte penale între 14-18 ani, dar și pentru cei care împlinesc 18 ani în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate și încă nu au ajuns vârsta majoratului. Pentru cei care împlinesc 18 ani în timpul executării unei măsuri educative privative de libertate și care prin comportamentul lor afectează reintegrarea ori recuperararea celorlalți minori, se poate dispune executarea măsurii educative privative de libertate într-un penitenciar, în condițiile de până acum.
Minorilor care săvârșesc fapte penale nu li se aplică pedepsele majorilor, ci aceștia beneficiază de un tratament sancționator diferit, sancțiunile aplicate constând în măsuri educative privative sau neprivative de libertate, în functie de gravitatea faptei și de limitele de pedeapsă prevăzute la infracțiunea comisă. Cele mai blânde măsuri educative sunt cele neprivative de libertate și constă într-o supraveghere a minorului, iar cele mai severe sunt cele privative de libertate, cele din urmă constând în internarea forțată a minorului în centre educative juvenile sau centre de detenție juvenilă.
Punctual modificările sunt următoarele:
- Măsura educativă a stagiului de formare civică va putea fi dispusă până la 6 luni de zile, momentan limita este de 4 luni
- Măsura educativă a supravegherii va putea fi dispusă pe o durată cuprinsă între 4 luni şi un an, până acum limitele erau 2 – 6 luni
- Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână se va putea lua pe o durată cuprinsă între 8 şi 24 săptămâni, până acum durata era cuprinsă între 4-12 săptămâni
- Măsura educativă a asistării zilnice se va lua pe o durata cuprinsă între 6 luni şi un an, până acum asistarea putea fi dispusă pentru o perioadă între 3 și 6 luni
- înlocuirea internării într-un centru educativ sau de detenție cu măsura educativă a asistării zilnice, atunci când minorul a dovedit că se poate reintegra, se poate lua pe o perioada egală cu durata internării neexecutate, dar maxim de 1 an de zile, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani, până acum limita fiind de 6 luni.
La acest moment în România există un deficit cronic și semnificativ de consilieri de probațiune, serviciul mergând pe avarie. Există aproximativ 700 de consilieri de probațiune la nivel național. Aceștia gestionează un volum foarte mare de cazuri (peste 100.000 de persoane supravegheate), ceea ce înseamnă un raport de sute de cazuri per consilier față de standardele europene recomandate de maxim 40-60 cazuri/consilier pentru supraveghere eficientă. Într-un comunicat din 2025, vicepreședinta Sindicatului Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune spunea că deși Direcției Naționale de Probațiune afişează o imagine de instituție modernă, la nivelul anului 2025, realitatea trăită de consilieri este cea din anii 2000: lipsă de resurse, lipsă de respect, lipsă de viziune, lipsă salariu corect, lipsă conducere pro consilieri.
Lipsa consilierilor de probațiune conduce la defecțiuni majore ale serviciului de probațiune oferit de sistemul de justiție, avaria sistemului de probațiune fiind o avarie majoră a sistemului de justiție penală, pe lângă alte avarii majore ale acestuia. Consecințele și repercusiunile se văd în societate unde de cele mai multe ori minorii nu dau dovadă că se reintegrează și nici că se reabilitează ci dimpotrivă recidivează, societatea fiind afectată direct prin faptele penale comise de ei. Recidiva delicvenței juvenile este una din marile probleme ale justiției române.
Consider că medierea penală în cauzele cu minori i-ar face să conștientizeze mai bine contextul faptei și persoanei lor, și ar fi o chestiune ce ar contribui mai mult la reabilitarea și reintegrarea lor, în paralel cu măsurile educative. Medierea penală în cauzele cu minori ar trebui explorată și ar trebui să acopere și alte fapte penale unde medierea nu este posibilă pentru inculpații majori, tocmai pentru a preveni recidiva juvenilă, dincolo de recuperarea prejudiciilor. Toate infracțiunile comise de minori unde există persoane vătămate ori părți civile ar trebui să poată fi supuse medierii penale, proces în care minorul să participe activ și să înțeleagă natura prejudiciului produs victimei, pe care să-l recupereze prin concursul părinților săi, cei care în fapt răspund civilmente.
Noua lege are ca scop tocmai diminuarea acestui fenomen de criminalitate juvenilă, dar fără antrenarea mai multor consilieri de probațiune și altor măsuri conexe, scopul nu poate fi atins. Fără cadrul și resursele necesare, mărirea perioadelor de supraveghere nu face decât să împovăreze consilierii de probațiune cu și mai multă muncă, scăzând și mai mult randamentul de până acum.
