Răspunderea penală a minorilor și pluralitatea de infracțiuni în minorat

Răspunderea penală a minorilor are un regim juridic aparte nu doar în ceea ce privește sancțiunile ci și în ceea ce privește faptele penale concurente săvârșite pe durata minoratului. Legea stabilește câteva praguri de vârstă la care se raportează răspunderea penală a minorilor. Vom explica pe scurt aceste praguri și regimul sancționator pentru fiecare vârstă, inclusiv în ceea ce privește mai multe fapte săvârșite la aceste vârste. Concursul mai multor fapte denumit în Codul Penal pluralitatea de infracțiuni în minorat are un regim juridic blând raportat la dispozițiile concursului de infracțiuni pentru majori.

Minorul sub 14 ani nu răspunde penal sub nici o formă, în nici un caz. Minorul cu vârsta între 14-16 ani răspunde penal doar dacă se dovedește, prin raport de medicină legală, că avea discernământ (chiar și diminuat) la data săvârșirii faptei penale. Minorul cu vârsta între 16-18 ani răspunde penal aproape în toate cazurile.

Vârsta se raportează mereu la anii împliniți la data săvârșirii faptei penale. Acolo unde fapta penală este una complexă (și nu o simplă faptă penală cu o singură acțiune/dată), data ultimului act infracțional va fi data la care se raportează săvârșirea faptei dacă vorbim de o faptă penală continuată sau data încetării acțiunii dacă vorbim de o infracțiune continuă.

Pentru minori nu există pedepse penale precum amenda sau închisoarea. Pentru minorii care răspund penal Codul Penal prevede doar măsuri educative de regulă neprivative de libertate și în mod excepțional privative de libertate. Așadar luarea unor măsuri educative nu înseamnă condamnarea minorului, condamnarea fiind posibilă doar la majori.

Măsurile educative neprivative de libertate sunt:
– stagiul de formare civică (maxim 4 luni)
– supravegherea (2-6 luni)
– consemnarea la sfârșit de săptămână (4-12 săptămâni) și
– asistarea zilnică (3-6 luni)

Măsurile educative privative de libertate sunt:
– internarea într-un centru educativ (1-3 ani)
– internarea într-un centru de detenție (2-5 ani, iar pentru fapte penale extrem de grave  5-15 ani).

Situația minorului care comite mai multe fapte în minorat este clar stabilită de art 129 Cod Penal. Această normă dispune în mod imperativ că pentru toate faptele comise în minorat (14-18 ani) și pentru care minorul răspunde penal se va aplica acestuia doar o singură măsură educativă (privativă sau neprivativă de libertate) pe durata ei maximă.

Luarea unei singure măsuri educative neprivative de libertate pentru toate faptele concurente săvârșite în minorat înseamnă că o dată emisă o hotărâre pentru o faptă din timpul minorității, indiferent că persoana a devenit majoră între timp, dacă se vor descoperi alte fapte prealabile hotărârii respective, inculpatului i se va aplica de principiu aceeași măsură luată în  prima hotărâre, care se poate mări pe durata ei maximă, dacă instanța respectivă nu a dispus-o pe durata maximă. Dacă instanța respectivă a luat-o pe durata ei maximă, instanța care judecă infracțiunea sau infracțiunile concurente poate lua o altă măsură neprivativă de libertate sau o poate menține pe cea deja luată. Instanța poate să ia o altă măsura educativă neprivativă de libertate mai severă, dacă prima instanță a dispus o măsură educativă mai blândă, respectându-se  principiul gradualității și proporționalității sancțiunilor penale.

Pentru fapte penale ulterioare hotărârii privind o măsura educativă neprivativă de libertate, dată pentru fapte săvârșite în minorat, se poate lua o măsura educativă privativă de libertate. Recidiva minorului înseamnă că după ce a început sau a încheiat executarea unei măsuri educative(privative ori neprivative de libertate) el comite alte fapte penale. În acest context legea prevede posibilitatea judecătorului de a lua o măsura privativă de libertate indiferent de gravitatea infracțiunii comise.

Pentru fapte penale sancționabile cu o pedeapsă la închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață legea prevede că minorului i se poate aplica o pedeapsă privativă de libertate chiar dacă este la prima abatere și la prima faptă penală și indiferent de pluralitatea de infracțiuni din minorat, acest lucru fiind la latitudinea judecătorului care va analiza circumstanțele personale ale inculpatului minor și cele raportate la fapta efectiv comisă.