Meniu Închide

10 îmbunătățiri necesare pentru justiția digitală

Justiția digitală europeană face pași repezi și mari, în timp ce în România pașii de melc împiedicat sunt definiția acestei digitalizări. Renunțasem de mult timp să scriu acest articol, dar astăzi la un curs online privind tocmai această problemă, curs intitulat Accesul la justiție în mediul digital, disponibil pe platforma HELP a Consiliului Europei, am aflat cât de în față sunt unele țări europene și cum batem nou pasul pe loc cu noul vechi ECRIS.

În statele europene (și nu numai) digitalizarea serviciilor judiciare și accesul la aceste servicii este la în plină desfășurare și dezvoltare, fiind posibilă participarea prin videoconferință în procese civile și penale, de asemeni fiind permisă depunerea de probe electronice (nu doar documente, și nu doar în limita a 4MB…). Unele state au platforme prin care, pentru litigii cu valoare și probatoriu reduse, se completează un formular pe siteul instanței, formular ce generează automat cererea de chemare în judecată.  Alte state au formulare prin care executarea silită sau notiticări pre-judiciare se inițiază la fel prin formulare completate pe siteul instanței, nefiind necesare costuri de timp și bani pentru proceduri banale. Inteligența Artificială a intrat și ea pe ușile justiției existând mai multe reglementări europene privind utilizarea ei de către judecători și avocați. În majoritatea statelor europene avocații sunt obligați să depună documentele pe cale electronică, cu semnătură electronică.

În România anului 2026 sistemul judiciar se chinuie cu DEN – dosarul electronic național. Se chinuie să implementeze ECRIS V. Impropriu spus dosar, pentru că este o aplicație unde găsești disparat documentele dosarului electronic, documente ce sunt sau nu toate cele din dosarul fizic, în  ordine sau nu, după cum au fost scanate.

La acest momnent DEN nu este un dosar electronic pentru că un dosar electronic presupune o lizibilitate și cursivitate electronică, în ordinea și logica depunerii documentelor. Până nu vom avea acces electronic la un dosar pe care atunci când îl accesăm să ni se deschidă prima pagină a dosarului și să urmeze, cursiv, logic și cronologic filele dosarului până la zi, în același fișier și fără să deschidem alte documente sau fișiere, până atunci nu putem vorbi de dosar electronic ci doar de documentele electronice ale dosarului fizic, de bucățele/fragmente de dosar pe care le găsim în diverse forme/fișiere. Un dosar electronic este acel dosar care când este deschis se poate citi, eventual pe volume, cursiv  ab initio ad finem (dal capo al fine), de exemplu ca o carte în format PDF, fără a fi nevoiți să deschidem alte zeci de fișiere (alte documente, alte cărți, alte elemente media).

La acest moment în DEN pot fi depuse doar documente scanate. Nu pot fi depuse alte tipuri de probe audio, video ori foto, care, dacă ar fi depuse online, ar ușura analiza lor de către părțile din dosar, fără a mai cere termene de judecată pentru a fi comunicate câte un exemplar părții adverse, mai cu seamă că acest aspect implică uneori departamentul IT al instanței, procedeul fiind unul de durată.

Mai mult, momentan în DEN deschidem (bucățele de) fișiere fără noimă, de exemplu fișierele prin care ni se confirmă validitatea semnăturilor electronice ale noastre sau ale părților din dosar, sau fișiere prin care ni se confirmă emailul trimis instanței, sau confirmarea depunerii unor documente prin registratura REJUST. Acestea nu sunt probe în dosar ci doar confirmări de depunere probe, deși apar ca fișiere de probe, cu aceeasi importanță, pe care noi avocații trebuie să le deschidem  ca să vedem ce conțin și dacă sunt sau nu importante. În opinia mea astfel de chestiuni tehnice ar trebui să aibă alt statut pe aplicația DEN și să se diferențieze de probele elementare măcar prin pictograma care le afișează.

Redau mai jos 10 îmbunătățiri necesare dacă se dorește un acces mai facil la justiție și o justiție digitalizată:

  1. Reglementarea și elaborarea unui dosar electronic național cu unică deschidere și citire a tuturor filelor pe care le conține dosarul fizic, cu lizibilitate cursivă, logică și cronologică (în ordinea depunerii documentelor la dosar).
  2. Permiterea ca la dosarul online să poate fi depuse și alte tipuri de probe cum ar fi înregistrări video, audio, poze.
  3. Reglementarea posibilității legale ca toate instanțele să admită și să folosească mijloace de audiere/ascultare video online a părților, martorilor și avocaților atunci când aceștia solicită acest lucru.
  4. Reglementarea unui sistem de identificare a părților la depunerea cererilor și a documentelor online.
  5. Reglementarea citării electronice și telefonice ca regulă în procesul de drept comun.
  6. Reglementarea unui sistem unic de comunicare directă între instanțe/grefieri și avocați. Avocații ar trebui să aibă un cont și un e-mail profesional  unic pe care îl vor folosi în raport cu toate instanțele.
  7. Reglementarea posibilității de depunere a unei cereri de valoare (foarte) redusă (de câteva sute sau mii de lei) prin intermediul unui formular direct la instanță de către justițiabili. Daunele/prejudiciile/pretențiile mici la acest moment sunt marginalizate de sistemul judiciar pentru că presupun costuri prea mari în raport cu creanța solicitată, ceea ce face ca cetățeanul fără posibilități să fie lipsit de accesul efectiv la justiție. Un formular simplu ce ar deschide direct un dosar judiciar, ar fi oportun și este necesar pentru această categorie de justițiabili și ascest tip de litigii.
  8. Reglementarea unei platforme și unei proceduri la nivel național, de către Ministerul Justiției, pentru soluționarea alternativă a unor litigii, prin negociere sau mediere, mai cu seamă în litigiile comerciale. Sistemul/aplicația ar trebuie să fie ușor de utilizat și accesat pentru avocați, persoanele fizice sau juridice, și ar ajuta la degrevarea instanțelor de unele litigii.
  9. Digitalizarea și actualizarea reglementării administrării probelor prin avocați, chestiune caducă din Codul de Procedură Civilă. Simplificarea procedurii și accesibilitatea ei ar putea fi măsuri prin care durata procesului dar și munca judecătorului s-ar reduce substanțial, mai ales la litigiile unde dovezile sunt reprezentare doar de înscrisuri sau mijloace materiale de probă. Digitalizarea acestei proceduri ar fi un element cheie pentru renașterea ei.
  10. Reglementarea și digitalizarea procedurilor de expertiză pentru scurtarea duratei lor, care deseori durează 1 an de zile, mărind considerabil durata procesului.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente