Avocat ILIE DORINUtilizarea instrumentelor și aplicațiilor AI de către avocați comportă reguli aparte. Având în vedere principiul fundamental al avocaturii este necesar ca utilizarea platformelor de inteligență artificială să respecte întru tocmai secretul profesional avocațial. Nerespectarea secretului profesional poate produce mari daune și prejudicii grave în primul rând clientului avocatului, în al doilea rând avocatului, și în al treilea rând avocaturii. Un set de norme și orientări a fost configurat de Consiliul Barourilor Europene prin adoptarea unui Ghid în materie de AI, ghid pe care îl voi expune sintetic mai jos.
Foarte multe state din lume, inclusiv din Europa, au adoptat acte normative care diriguiesc si reglementează activitatea avocaților relativă la utilizarea platformelor Ai. Majoritatea acestor acte au fost adoptate în 2024 și 2025. În România, nici la acest moment – octombrie 2025 – nu s-a adoptat nici un act – nici legal, nici statutar – prin care să se reglementeze, cel puțin la nivel general, chestiunea utilizării inteligenței artificiale de către avocații români. De asemeni unele țări au introdus reguli stricte pentru magistrați în utilizarea AI, chestiune care în România încă nu este nici măcar discutată/dezbătută la nivel oficial, darămite reglementată prin lege sau norme statutare.
Datele personale și datele speței clientului pe care acesta le pune în mâna avocatului sunt date de care nici o platformă de inteligență artificială nu trebuie să știe. Pe nici o astfel de platformă nu trebuie încărcate scrise ori publicate astfel de date.
Și totuși cum poate utiliza avocatul instrumentele de inteligență artificială?
Din început trebuie să menționăm că aceste instrumente sunt împărțite în 2 categorii: generative (genAI) și informative (infoAI). Cele informative furnizează informații existente în/din varii domenii, și cele generative generează/creează/redactează/compun texte, idei și informații noi. În practica avocațială cele mai mari probleme le pune inteligența artificială generativă. Totodată și inteligența informativă este problematică devreme ce informațiile furnizate sunt deseori lacunare, ieșite din vigoare, inaplicabile, inutilizabile.
Avocatul poate utiliza aceste instrumente la modul generic fără a introduce date despre clienți sau speța clientului. Avocatul poate consulta inteligența artificială sau poate redacta acte juridice cu ajutorul acesteia atât timp cât face aceste lucruri la modul generic fără a folosi numele clientului date despre acesta precum domiciliu, dată de naștere, CNP, etc, și fără a folosi detalii sau informații specifice litigiului clientului (număr de contract, obiect contract, sume de bani, obligații specifice din contract, poze de la accidente, etc).
Acest lucru deoarece platformele ai înregistrează și stochează informațiile pe care utilizatorii i le furnizează informații pe care ulterior aceste platforme le refolosesc în mod direct sau prin combinarea unor alte informații. În acest sens utilizarea de informații ale clientului pe platformele AI ar însemna publicarea acestora într-o platformă publică.
E ca și cum ai publica aceste date pe internet pe un site sau pe o rețea socială ori într-un link cu un document public. Publicarea lor pe platformele de inteligență artificială chiar dacă nu este vizibilă publicului ea este utilizabilă de către acest public la momentul în care cineva din public utilizează acea platformă de inteligență artificială platformă care va furniza datele respective fără a mai întreba pe autorul lor sau pe cel care le-a furnizat.
În acest context încărcarea datelor în sistemul sau platforma de inteligență artificială reprezintă de fapt o publicare a lor, publicare care este strict interzisă de normele privind exercitarea profesiei de avocat.
Recent, CCBE – Consiliul Barourilor Avocaților din Europa a publicat un ghid ce se adresează avocaților, ghid în care se oferă indicații pentru avocați în utilizarea platformelor de inteligență artificială. Cum aceste platforme sunt în continuă dezvoltare și nu se poate anticipa modalitatea viitoare sau standardul la care acestea vor ajunge, ghidul și indicațiile vor fi actualizate în acord cu noile performanțe ale acestor platforme de inteligență artificială. Atașez documentul în original document în limba franceza dar și în în limba română tradus cu ajutorul AI.
Redăm mai jos un extras/sumar ale punctelor cheie din Ghid, adnotate cu opiniile mele.
Documentul are ca obiectiv să sensibilizeze avocații cu privire la inteligența artificială generativă (GenAI), să explice utilizările sale actuale în practica juridică și să evidențieze oportunitățile și riscurile asociate utilizării acesteia. Ghidul vizează, de asemenea, să sublinieze considerațiile privind respectarea obligațiilor profesionale- legale și statutare – ale avocaților. Acesta abordează utilizările actuale ale GenAI, beneficiile sale și cele mai urgente întrebări pe care profesia de avocat trebuie să le ia în considerare. Prin urmare, acest ghid tratează doar deontologia și reglementările aplicabile practicii profesiei.
Riscuri pentru avocați. Deși instrumentele GenAI pot îmbunătăți eficiența și pot facilita furnizarea de sfaturi și servicii juridice, este important să se ia în considerare riscurile legate de utilizarea lor și impactul acestora asupra obligațiilor profesionale ale avocaților. Printre acestea se numără:
- Confidențialitate și protecția datelor: utilizatorii care interacționează cu instrumentele GenAI pot contribui, fără să știe, la alimentarea modelului cu date. Fără informații clare din partea operatorilor sistemului, utilizatorii ar putea expune involuntar informații confidențiale sau sensibile, fără a fi conștienți de posibilele riscuri.
- Halucinații: se vorbește despre halucinații atunci când sistemele de inteligență artificială generează răspunsuri inexacte din punct de vedere faptic, juridic sau logic. În contextul serviciilor juridice, rezultatele GenAI pot produce o jurisprudență complet fictivă, pot crea cauze judiciare sau avize juridice inexistente, pot atribui în mod eronat citate judecătorilor sau juriștilor sau pot construi argumente juridice aparent plauzibile, dar complet inventate.
- Prejudecăți și lingușire: prejudecățile sau biasurile GenAI sunt erori sistematice sau reprezentări părtinitoare care apar din datele de referință, din concepția modelului sau din procesele algoritmice. Aceste biasuri pot reproduce sau amplifica involuntar prejudecățile sociale existente, ducând la rezultate nedrepte sau inexacte. Lingușirea în GenAI se referă la tendința sistemelor de inteligență artificială, în special a modelelor lingvistice mari, de a genera răspunsuri care corespund preferințelor sau prejudecăților percepute ale utilizatorului, aprobând adesea excesiv sau furnizând comentarii prea pozitive. Inteligența artificială poate, prin urmare, să prioritizeze generarea de răspunsuri plăcute, mai degrabă decât furnizarea de informații precise sau critice, ceea ce poate duce la rezultate înșelătoare sau dezechilibrate.
- Lipsa de transparență: transparența sistemelor de inteligență artificială se referă la claritatea și deschiderea cu care funcționează aceste sisteme, permițând utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt luate deciziile. Aceasta implică punerea la dispoziția tuturor a algoritmilor, surselor de date și proceselor decizionale, într-un mod inteligibil. În prezent, practic toate sistemele GenAI prezintă ceea ce se numește fenomenul de „cutie neagră”, deoarece procesele lor interne de raționament sunt opace și dificil de interpretat. Verificarea exactității și fiabilității conținutului generat de inteligența artificială este mai dificilă pentru avocați, ceea ce poate compromite calitatea sfaturilor juridice sau a muncii prestate.
- Proprietate intelectuală: proprietatea asupra datelor referitoare la resurse și rezultate este o preocupare majoră la utilizarea instrumentelor GenAI. Date protejate prin drepturi de autor sau fără licență pot fi utilizate pentru a antrena aceste instrumente, și există, de asemenea, un risc de încălcare a drepturilor de autor dacă datele de resursă care conțin opere protejate prin drepturi de autor duc la rezultate recognoscibile.
- Securitate cibernetică: la fel ca toate celelalte tehnologii digitale, utilizarea instrumentelor GenAI poate crea și exacerba riscurile în materie de securitate cibernetică, în special posibilitatea ca actori malițioși să exploateze vulnerabilități.
- Fraudă: cazurile de fraudă care implică inteligența artificială pot include deepfake-uri, identități sintetice sau escrocherii care funcționează datorită inteligenței artificiale, ceea ce poate ridica provocări semnificative pentru avocați. De exemplu, deepfake-urile pot antrena diverse riscuri, cum ar fi uzurparea identității sau manipularea sistemelor de recunoaștere facială, ceea ce poate dăuna reputației avocatului sau poate duce la scurgerea de informații sensibile.
Obligații pentru avocați. Transparență și informarea clientului. Dacă avocatul presupune ori constată că un client informat s-ar opune, ar pune condiții sau ar exprima rezerve cu privire la utilizarea GenAI în acest scop, avocatul trebuie să asigure transparența față de client, informându-l dacă va utiliza sau a utilizat AI în activitatea ori documentele sale. Loialitatea față de client, principiu avocațial, trebuie să fie preocuparea avocatului și atunci când utilizeaza platforme AI. Protecția datelor ori a vieții private a clientului sunt chestiuni ce conduc la obligația avocatului de a se abține să furnizeze inteligenței artificiale orice detalii despre client sau speța lui, dar și să îl informeze în mod onest și loial de utilizarea sau nu a instrumentelor AI în activitatea sa avocațială.
Potențial de malpraxis și conflict de interese pentru avocat. Avocatul care recurge la conținut generat de inteligența artificială fără o verificare adecvată se expune la sancțiuni pentru abateri profesionale sau sfidare a instanței, la acțiuni pentru malpraxis, la o atingere adusă intereselor clienților săi și încrederii pe care aceștia i-o acordă, precum și la o atingere adusă reputației sale. Nu în ultimul rând poate fi afectată imaginea avocaturii per ansamblu.
În acest context, avocatul trebuie să aibă în vedere și alte principii fundamentale incluse în Carta Profesiei de Avocat, principii ce se transpun în obligații cum ar fi demnitatea și onoarea profesiei de avocat, probitatea și reputația avocatului, loialitatea față de clientul său sau respectarea statului de drept și contribuția la o bună administrare a justiției. În plus, avocatul care utilizează GenAI poate crea riscuri pentru respectarea obligațiilor în materie de conflicte de interese, având în vedere că sistemele de inteligență artificială pot fi antrenate sau pot avea acces la informații confidențiale provenind de la mai multe firme de avocatură și clienți, ceea ce poate duce la o partajare involuntară a informațiilor de la aceiași sau diverși clienți cu interese contrare.
Considerații pentru viitor sintetizate de CCBE:
- Autoreglementarea profesiei și independența sa: instrumentele GenAI, precum și alte tehnologii, sunt în mare măsură dezvoltate și comercializate de un număr relativ restrâns de furnizori de tehnologie care, împreună, dețin o putere de piață considerabilă și pot impune condiții pentru utilizarea serviciilor lor. Se pune, așadar, întrebarea dacă independența profesiei în ansamblul său ar putea fi afectată de un oarecare monopol, în măsura în care acesta va exista pe piața juridică a inteligenței artificiale.
- Formarea și dezvoltarea profesională a avocaților: instrumentele de inteligență artificială ar putea fi de mare ajutor în executarea sarcinilor juridice. Cu toate acestea, aceste instrumente nu ar trebui utilizate fără o bună înțelegere a sarcinilor pe care sunt chemate să le îndeplinească. Prin urmare, este esențial să nu se neglijeze formarea avocaților în executarea sarcinilor subiacente. Anumite instrumente de inteligență artificială pot necesita o formare complexă pentru a asigura utilizarea lor corectă. În plus, anumite competențe legate de utilizarea inteligenței artificiale, de exemplu, cum să interoghezi GenAI pentru a obține răspunsul corect și cum funcționează aceasta pentru a evita erorile, ar putea fi considerate o formare esențială în viitor. Redactarea de prompturi juridice ar trebui să fie în preocuparea Barourilor.
- Erodarea competențelor profesionale: dacă sarcinile încredințate în mod tradițional tinerilor avocați pentru a-i forma în redactare și revizuire sunt automatizate, formarea lor este plasată sub o nouă lumină și se impune consolidarea formării lor în domeniile în care competențele lor riscă altfel să se erodeze.
- Acest proces transformă, de asemenea, conținutul generat de profesioniști în material de antrenament pentru inteligența artificială care ar putea fi, în cele din urmă, utilizat pentru a crea soluții tehnologice concurențiale, transformând astfel munca intelectuală a firmelor de avocatură în materie primă pentru companiile de inteligență artificială. Acestea ar putea, în viitor, să evolueze spre soluții care ar contesta serviciile furnizate de avocați, fără a fi supuse acelorași obligații profesionale și fără a fi reglementate. Prin urmare, avocații trebuie să rămână vigilenți cu privire la modul în care informațiile pe care le publică pe site-urile lor web sau le fac accesibile publicului în altă parte pot fi utilizate pentru a dezvolta soluții potențial concurente. Predarea muncii lor roboților, ar putea în timp să facă inutilă, cel puțin în anumite spețe, contractarea asistenței unui avocat. Efectul de bumerang este un efect potențial în toate domeniile teoretice unde este sau va fi folosit AI.
În concluzie, avocații trebuie mai întâi să cunoască modalitatea de lucru a platformei Ai și să o utilizeze într-un mod care să nu afecteze drepturile sau interesele clientului. Cred că mai întâi trebuie ca noi avocații să învățăm cum să nu folosim platformele de inteligență artificială, și abia mai apoi să le utilizăm. Culpa sau neglijența avocatului în folosirea în mod prejudiciabil pentru client a platformelor AI poate lua forma unei răspunderi disciplinare, civile sau poate chiar penale pentru avocat.
