Meniu Închide

Cine poate participa la procedura de mediere penală ori de împăcare ? Retragerea persoanei vătămate din procesul penal

Medierea penală, împăcarea și retragerea plângerii prealabile sunt 3 cauze exoneratoare de răspundere penală ce au un regim juridic specific. Ele vizează cu precădere latura penală a unui proces penal și deci acțiunea penală dintr-o cauză. Cum acțiunea penală vizează inculpatul, aceste 3 cauze care înlătură răspunderea penală îl vizează în mod direct. Dar aceste 3 instituții juridice implică în mod necesar persoana vătămată. Medierea și împăcarea sunt veritabile contracte – trebuie să existe un acord de voințe – între inculpat și persoana vătămată, pe când retragerea plângerii este un act unilateral al persoanei vătămate, act ce deseori survine ca urmare a discuțiilor dintre aceasta și inculpat, direct sau prin intermediul avocaților.

Dacă într-o speță clasică cu un inculpat și o persoană vătămată care se constituie parte civilă problema identificării participanților la un proces de mediere sau de împăcare nu pare dificilă, în cauzele penale cu mai mulți inculpați, cu mai multe persoane vătămate, cu multe părți civile și/sau responsabile civilmente, uneori având calități greșit indicate sau calificate în Rechizitoriu, problema identificării persoanelor între care trebuie desfășurată o mediere penală sau o împăcare este una serioasă și pune în dificultate mediatorul sau avocatul care gestionează procedura.

Cu privire la calitatea inculpatului nu pot exista probleme în procedura de împăcare sau mediere. El va trebui să semneze un acord de mediere ori să dea o declarație notarială sau judiciară cu privire la împăcarea cu persoana vătămată. Dacă există mai mulți inculpați fiecare va trebui să se împace în mod personal cu persoana vătămată. Dacă infracțiunea este urmăribilă/pedepsibilă la plângere prealabilă și există mai mulți inculpați, persoana vătămată va trebui să își retragă plângerea prealabilă în mod distinct, față de fiecare inculpat. Ea are drept de opțiune, în sensul că poate să se împace sau să își retragă plângerea doar față de un inculpat, ceilalți fiind în continuare vizați de acțiunea penală.

Inculpatul și partea responsabilă civilmente. Indiferent de identitatea între inculpat și persoana responsabilă civilmente, acțiunea penală vizează strict latura penală a procesului și deci procedurile de mediere/împăcare/retragere a plângerii prealabile se desfășoară față de inculpat și îl privesc exclusiv pe acesta. Dacă pe lângă inculpat există o altă persoană ce va fi parte responsabilă de prejudiciile civile cauzate de infracțiune (de exemplu un părinte responsabil pentru daunele pricinuite de fapta copilului), această persoană nu va fi parte a unei proceduri de mediere penală/împăcare/retragere a plângerii prealabile.  Persoana responsabilă civilmente nu participă în latura penală a procesului penal, ci strict în latura civilă, astfel că orice înțelegere, tranzacție sau acord de mediere între persoana responsabilă civilmente și partea civilă nu are efecte de înlăturare a răspunderii penale. O astfel de tranzacție va putea conduce la stingerea acțiunii civile din cadrul procesului penal dacă acoperă integral pretențiile părții civile. În atare situații, dacă legea prevede, poate fi vorba de circumstanțe atenuante sau de cauze de nepedepsire pentru inculpat, efecte care survin ca un beneficiu legal sau judiciar acolo unde prejudiciile/pretențiile părții civile sunt recuperate.

Persoana vătămată și partea civilă. Așa cum am menționat mai sus, identitatea dintre persoana vătămată și partea civilă nu ridică probleme în practică dacă cauza este una simplă. De exemplu, dacă la o infracțiune de înșelăciune persoana vătămată este o persoana fizică sau juridică ce s-a constituit și parte civilă, procedura de împăcare/mediere se va desfășura în mod indubitabil între inculpat și persoana vătămată constituită parte civilă. Problemele procesual penale se pun atunci când nu există identitate între persoana vătămată și partea civilă, ori când o persoană a fost greșit introdusă în proces ca persoană vătămată sau parte civilă. Astfel, există cazuri când persoana vătămată diferă de partea civilă. În acest caz, se pune întrebarea cine sunt cei care au dreptul la împăcare/mediere/retragere a plângerii prealabile? Trebuie făcută o împăcare și cu persoana vătămată și cu partea civilă? Este suficientă o mediere între inculpat și persoana vătămată? Sau pentru a stopa exercitarea acțiunii penale este nevoie de o mediere între inculpat, persoana vătămată și partea civilă, în același timp?

Codul penal face o distincție clară între persoana vătămată și partea civilă. Persoana vătămată este persoana lezată fizic, material și/sau moral (psihic ar fi fost un termen mai potrivit) de activitatea penală a inculpatului, ea fiind implicată în latura penală a infracțiunii. Persoana vătămată este considerată persoana care a suferit în urma faptei penale, această calificare fiindu-i atribuită de organele judiciare după analiza situației de fapt. Statutul de persoană vătămată este analizat de organele judiciare prin raportare la situația de fapt și acțiunea penală din cadrul laturii penale a cauzei.  Dincolo de acest statut, persoana vătămată poate deveni parte civilă dacă își cuantifică daunele suferite și le solicită în cadrul procesului penal, activând astfel latura civilă a procesului penal. Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a celui vinovat conform legislației civile, fiind net distinctă de acțiunea penală care are ca scop tragerea la răspundere penală a celui vinovat conform legislației penale. Pe lângă afectarea patrimoniului persoanei vătămate, o faptă penală poate produce daune materiale și morale (psihice) și altor persoane, acestea din urmă având posibilitatea de exercita acțiunea civilă împotriva vinovatului (suspect, inculpat) în cadrul procesului penal, alături de acțiunea penală. Aceste persoane vor deveni părți civile și nu trebuie confundate cu persoana vătămată, având calități și drepturi procesuale distincte. Pe când persoana vătămată are drepturi raportate la latura penală a cauzei, partea civilă are drepturi raportate la latura civilă a cauzei. Astfel că o parte civilă care nu este în același timp/proces și persoană vătămată nu poate fi subiect al unei împăcări, medieri și nici nu poate retrage o plângere prealabilă. Orice tranzacție făcută cu o parte strict civilă (care nu este și persoană vătămată) va avea efecte directe strict cu privire la latura civilă. Se poate ca uneori, dacă latura civilă este soluționată benevol pe parcursul procesului penal (sunt achitate prejudiciile), legea să prevadă anumite circumstanțe favorabile inculpatului. Acestea vor fi efectele indirecte cu privire la latura penală datorate unor soluții amiabile privind latura civilă.

Calificarea greșită a unei persoane ca parte civilă, nefiind lezată în nici un fel de fapta penală ce se judecă în cadrul unui proces penal, va conduce la înlăturarea pretențiilor sale ridicate în acel proces. O astfel de acțiune civilă alăturată laturii penale se respinge ca neîntemeiată, atât timp cât nu are nici o legătura cu acțiunea și latura penală a acelui proces.

O problemă de ordin procesual raportată la mediere și împăcare ar fi cu persoana vătămată care a ales să nu participe în procesul penal și care a făcut cerere de retragere din procesul penal. Codul Penal menționează la art. 81 alin. 2 că persoana vătămată printr-o infracțiune la care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, este obligată să înștiințeze organul judiciar dacă nu dorește să participe la procesul penal  în calitate de persoană vătămată. Este vorba de dreptul persoanei vătămate de a se retrage din procesul penal. În aceste situații persoana vătămată nu mai are nici o calitate în procesul penal, dar poate fi totuși audiată ca martor dacă organul judiciar consideră necesară audierea ei. De aici pot fi trase câteva concluzii:
1. persoana vătămată printr-o infracțiune ce se urmărește la plângere prealabilă nu are acest drept specific de retragere din procesul penal,
2. persoana vătămată la celelalte infracțiuni – unde acțiunea penală se exercită din oficiu – se poate retrage din procesul penal, chiar dacă există un drept de împăcare/mediere
3. retragerea din procesul penal are loc doar dacă persoana vătămată aduce la cunoștința organului judiciar acest fapt, adică notifică organul cu privire la această retragere,
4. retragerea persoanei vătămate este un drept necondiționat, deci organul judiciar doar ia act de această retragere și nu o poate împiedica ori refuza în nici un mod,
5. dacă retragerea a avut loc și organul a fost notificat, totuși persoana vătămată poate fi citată în calitate de martor, dacă este necesar; așadar chiar dacă nu vrea să participe la procesul penal ca persoană vătămată, totuși poate fi obligată să participe ca martor,
6. drepturile și obligațiile procesuale vor fi diferite dacă va participa în proces ca persoană vătămată sau ca martor,
7. legea nu prevede un moment limită până la care poate fi făcută această renunțare la calitatea de persoană vătămată, lăsându-l la aprecierea persoanei vătămate; o astfel de retragere ar putea fi făcută în cadrul primei audieri dar și pe parcursul procesului penal, indiferent de faza acestuia, devreme ce codul nu distinge și nu limitează temporal acest drept,
8. prin notificarea organului judiciar că nu dorește să participe la procesul penal în calitate de persoană vătămată considerăm că încetează calitatea procesual-penală de persoană vătămată și în consecință se dezactivează drepturile pe care le-ar fi avut în cadrul acelui proces. Așadar, nemaiavând statut de persoană vătămată în procesul penal, teoretic nu mai are nici dreptul la mediator, nici dreptul la împăcare cu suspectul/inculpatul. Totuși o împăcare notarială ori un acord de mediere cu persoana vătămată, proceduri ce se desfășoară în paralel cu procesul penal, ar putea produce efecte juridice în procesul penal, chiar și după retragerea ei din acest proces, în anumite condiții.

În concluzie o mediere penală și o împăcare pot fi desfășurate numai între inculpat (ori suspect) și persoana vătămată, indiferent dacă aceasta are și calitatea de parte civilă sau nu. Retragerea plângerii prealabile poate fi făcută exclusiv și unilateral de persoana vătămată, indiferent dacă aceasta s-a constituit parte civilă sau nu.

Partea responsabilă civilmente și partea civilă, atât timp cât nu au și calitatea de suspect sau persoană vătămată, se pot înțelege strict privind acțiunea și latura civilă, deci nu pot participa la o mediere penală, împăcare ori la o procedură privind retragerea plângerii prealabile.

Protagonistul acestor proceduri este inculpatul. De decizia lui depinde activarea unor negocieri privind latura penală sau latura civilă, răspunderea penală sau răspunderea civilă. Unde-i lege, e tocmeală, atât timp cât există posibilitatea unor negocieri între părțile din dosarul penal și acestea se desfășoară în parametri legali. Răspunderea penală și latura penală sunt uneori puse la dispoziția inculpatului și persoanei vătămate, acești având o disponibilitate legală, un drept și nu o obligație în acest sens.

Speță privind furtul unui laptop din mașina care aparține altei persoane decât proprietarul/posesorul laptopului. Fapta de a sustrage un laptop dintr-o mașină ce are ca proprietar altă persoană decât proprietarul laptopului nu conduce ab initio la existența a două persoane vătămate: proprietarul/posesorul laptopului si proprietarul/posesorul mașinii. În acest caz, proprietarul/posesorul laptopului va fi persoana vătămată raportată la infracțiunea de furt. Proprietarul/posesorul mașinii nu va fi persoană vătămată la această infracțiune deoarece nu a suferit nici o vătămare fizică, materială sau morală, dacă mașina nu a suferit nici o avarie ca urmare a furtului (de exemplu dacă era descuiată și inculpatul doar a deschis portiera și a sustras bunul). Dacă însă mașina era încuiată și inculpatul a forțat și a stricat încuietoarea portierei ori a spart geamul pentru a sustrage laptopul, atunci inculpatul va răspunde pentru două infracțiuni raportate la două persoane vătămate: furtul în dauna posesorului/proprietarului laptopului și distrugerea în dauna proprietarului/posesorului mașinii. În acest caz o împăcare este posibilă cu privire la fapta de furt, iar cu privire la fapta de distrugere persoana vătămată își poate retrage plângerea prealabilă, proceduri ce vor trebui efectuate cu fiecare din cele două persoane vătămate pentru fiecare faptă, dacă acestea își manifestă disponibilitate în acest sens.

 

Print Friendly, PDF & Email
Posted in Drept Penal, Mediere, Conciliere și Negociere, Noutăți

Postări recente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *