Condiții pentru preschimbarea termenului de judecată

Codul de procedură civilă menționează generic modul în care instanța poate dispune preschimbarea termenului de judecată. Art 230 Cod Procedură Civilă stipulează că un termen de judecată în procesul civil se poate preschimba doar dacă există motive temeinice. Motivele temeinice se reportează la obiectul judecății, la părțile din dosar, la avocații părților din dosar, la chestiuni ce reclamă urgența, etc.

Este indicat ca cererea de preschimbare a termenului de judecată să fie formulată și transmisă instanței prin avocat, pentru a indica în mod corect motivele temeinice și deci pentru a crește șansele de a fi admisă. Cererea trebuie să fie motivată și probată. În acest sens se vor atașa dovezi în susținerea ei.

Cererea de preschimbare a termenului nu trebuie confundată cu cererea de amânare a judecății. Nu trebuie formulată o cerere de preschimbare a termenului de judecată atunci când dosarul se va amâna oricum din cauze precum lipsa unui raport de expertiză, lipsa anchetei sociale, lipsa unor informații sau date cerute de instanță de la instituții, imposibilitatea de prezentare a unei părți, etc.

Cererea de preschimbare a termenului se judecă imediat ce se primește la dosar, deci înainte de termen, pe când cererea de amânare se judecă la termenul fixat de instanță, în ședința de judecată. Cererea de preschimbare a termenului nu presupune contradictorialitate, pe când cererea de amânare presupune concluzii din partea părților sau avocaților lor.

Preschimbarea termenului înseamnă fixarea unui nou termen de judecată mai devreme sau mai târziu decât cel fixat inițial de instanța de judecată. Pentru a se stabili un termen mai lung se poate folosi și cererea de preschimbare a termenlui, iar dacă instanța nu schimbă termenul, se poate uza și de cererea de amânare, putându-se deci folosi în mod consecutiv aceste două instrumente procesuale.

Termenul se schimbă din oficiu de către instanță sau la cererea unei părți. Din oficiu termenul se preschimbă prin Rezoluție. Cererea părții de schimbare a termenului de judecată se face în scris, motivat și se analizează/soluționează de către instanță în cameră de consiliu, fără citarea părților, de îndată sau oricum înainte de termenul ce se dorește a fi schimbat. Instanța este suverană în decizia de preschimbare a termenului. Dacă cererea se admite, se va stabili un nou termen de judecată și părțile vor fi citate pentru noul termen. Dacă cererea se respinge, va rămâne în vigoare termenul de judecată fixat inițial de instanță și părțile vor avea în cunoștință acel termen de judecată. Încheierea prin care se respinge cererea de preschimbarea a termenului se comunică părții care a solicitat acest lucru și nu poate fi atacată.

Câteva motive ce pot constitui temeiuri pentru admiterea unui cereri de preschimbare a termenului de judecată:

1. Imposibilitatea de prezentare a părții atunci când prezența sa este obligatorie la termen (acțiuni de divorț, acțiuni de drept comun pentru care partea este obligată să se prezinte la termen pentru interogatoriu, cazuri de forță majoră, etc). Imposibilitatea poate fi justificată prin motive medicale, legate de locul de muncă, de concediu, etc.
2. Imposibilitatea de prezentare a avocatului pentru faptul că în aceeași zi are alte procese la alte instanțe unde trebuie să se prezinte fiind termene pentru administrare probatoriu/dezbateri. În aceste procese avocatul nu-și poate asigura substituirea pentru că sunt dosare complexe și clienții nu și-au dat acordul pentru a fi substituit, având deci o interdicție statutară și convențională de substituire în aceste procese. Avocatul va trebui să probeze aceste chestiuni.
3. Clientul dorește participarea la fiecare termen de judecată exclusiv având asistența avocatului său ales, care nu se poate prezenta la acel termen din motive medicale
4. Existența unor motive privind urgența sau celeritatea unor acțiuni
5. Existența unor vătămări sau pagube ce s-ar produce dacă termenul este prea lung sau prea scurt
6. Existența unei stări de fapt sau de drept ce modifică obiectul, natura sau structura procesului
7. Împăcarea părților sau faptul că acestea au încheiat o tranzacție avocațială sau un acord de mediere.
8. Renunțarea la judecată sau la dreptul pretins făcute de una din părțile procesului
9. Invocarea unor excepții procesuale privind litispendența sau conexitatea, instituții ce pot atrage reunirea unor dosare. În acest context este de la sine înțeles că atunci când s-a invocat litispendența sau conexitatea unor cauze, termenele inițiale se pot preschimba dacă sunt prea îndepărtate, pentru a se judeca cu celeritate excepția litispendenței sau conexității
10. Alte chestiuni sau incidente procesuale ce atrag închiderea sau suspendarea dosarului aflat pe rolul instanțelor și pot justifica necesitatea unui nou termen de judecată.