Cum funcționează medierea pe durata stării de urgență? Este medierea online o soluție?

Medierea este alternativa instanței de judecată în general. Pe durata stării de urgență însă, când ușile instanței sunt închise și procesele sunt efectiv blocate, medierea nu mai poate fi considerată o alternativă, ci o procedură care ar trebui să dea efectivitate drepturilor și intereselor cetățenilor aflați în conflict/litigiu.

Dacă pe perioada de urgență procesul judiciar este suspendat, procesul de mediere poate fi desfășurat în bune condiții online. Faptul că este un proces confidențial, flexibil și informal, dialogul din mediere poate fi ușor desfășurat de la distanță, pe platforme ce dau posibilitatea unor întâlniri și discuții online de succes. Aplicații precum ZOOM, SKYPE, discuțiile video pe grup în cadrul Facebook Messenger sau Whatsapp pot deveni ”birouri online” pentru mediere.

Totuși, în urma discuțiilor cu unii colegi mediatori, pot spune că medierea nu funcționează mai mult în această perioadă, ci mersul ei de melc are aceeași indicatori ca înainte. Se pare că avantajele unor soluții amiabile și unor proceduri flexibile și mai puțin costisitoare, nu sunt determinante pentru cetățeni nici pe perioada stării de urgență. Se pare că medierea nu este suficient de avantajoasă în condițiile legislative actuale. Oamenii nu au suficiente avantaje ori foloase pentru a apela la mediere.

Domeniul în care medierea funcționează și pe perioada stării de urgență este medierea în cauzele penale. În dosarele penale unde este posibilă medierea, recuperarea prejudiciilor și protecția persoanelor vătămate, sunt și principii, și scopuri și rezultate. Avantajele clare pentru inculpat și pentru persoana vătămată sunt fundamentul succesului medierii penale, cu toate piedicile puse de unii polițiști care nu iubesc drepturile procesuale ce nu le convin. Frânele puse an de an medierii penale, prin modificarea legislației în mod restrictiv, nu au împiedicat însă derularea medierilor penale.

În afară de cauzele penale, cauzele familiale mai reprezintă un domeniu unde, timid, părinții ori soții în conflict apelează la serviciile mediatorilor autorizați, deseori la inițiativa avocaților. Problema în conflictele familiale este aceea că soluțiile amiabile se conturează foarte greu având în vedere natura unor astfel de conflicte, luptele continue dintre soți/părinți, substanța, motivele, cauzele și substraturile conflictelor. Modul de stabilire a exercitării autorității părintești este deseori o modalitate de luptă și nicidecum un mijloc ce ar trebui să contopească drepturile și interesele tatălui cu drepturile și interesele mamei prin firul roșu al interesului principal al copilului. Lipsa de avantaje concrete și consistente pentru părinți descurajează medierea familială.

Medierea civilă și comercială este practicată în mod excepțional și ocazional. Raportată la numărul de dosare civile de pe rolul instanțelor, medierea civilă este inexistentă.

Motivele pentru care medierea nu funcționează în România nici în anul 2020, la nivelul la care ar trebui să funcționeze, sunt diverse. Lipsa de avantaje concrete și substanțiale, lipsa de încredere în procedura de mediere, lipsa de încredere între persoanele din litigiu, incoerența legislativă, apetitul românului pentru dreptate mai mare decât apetitul pentru pace, sunt doar câteva dintre motivele principale pentru care medierea nu funcționează la cote normale.

Medierea online momentan este o soluție ce funcționează în pași de melc, la fel ca medierea propriu-zisă. Medierea online pe timpul coronavirusului nu prezintă interes pentru cetățeni, deși instanțele sunt blocate.

Sufocarea instanțelor cu fel și fel de procese după terminarea stării de urgență ar trebui să fie un motiv de a apela la mediere cu precădere și în perioada imediat următoare. Acolo unde sunt zone de negociere și drepturi negociabile, persoanele trebuie să știe că este mai avantajoasă o mediere decât un proces, mai ales în aceste vremuri.

Vom vedea dacă medierea va prinde rădăcini sau aripi…