Meniu Închide

Este nevoie de incriminarea penală ori contravențională a speculei?

Conform dicționarului dexonline.ro, fenomenul este definit astfel: SPECULÁ vb. I. tr. A face speculații financiare, economice etc., a exploata practicând specula; (p. ext.) a înșela (pe cineva). ♦ A se folosi, a profita de o anumită împrejurare cu scopul de a dobândi avantaje personale. 2. intr., tr. A face deducții teoretizând formal, fără legătură cu practica. [< fr. spéculer, cf. it. speculare, lat. speculari].

Este un obicei generalizat ca în timpul și în urma unor evenimente ce zdruncină societatea (revoluții, războaie, cutremure, pandemii, etc) să apară speculanții. Aceste persoane, care în era modernă sunt de regulă persoane juridice, apar cu un dor nespus de a face profit imens de pe urma oamenilor aflați la limita nevoilor stringente, în situații limită. Câteva zeci sau sute de persoane juridice profită pe nedrept de pe urma vulnerabilității a milioane de oameni.

Specula economică este în fapt o manevră frauduloasă de creștere a unor prețuri la anumite servicii și produse de larg consum ce nu se mai găsesc sau se găsesc în cantități mici pe piață. Tot speculă este și creșterea nejustificată a prețurilor la produse inerente unei perioade, profitând de starea de nevoie imediată, de panică, de izolare, de lipsa accesului la alte magazine, etc. Specula este fapta comerciantului care, de la o zi la alta, mărește prin dublare, triplare, înzecire ori alt mod, prețul unui produs sau serviciu, fără o motivație, fără justificări economice, fără o bază reală, fără temei. Speculantul este comerciantul ce profită de ”oportunitățile” de moment date de starea de urgență ori de nevoie din societate, oportunități generate de aceste stări.

Astfel că specula poate fi definită și ca o înșelătorie, ca un comerț ilicit, ca un contract de vânzare-cumpărare afectat de o cauză ilicită, ca o convenție dezechilibrată între părți, dar convenție pe care o parte (cumpărătorul, consumatorul) este constrâns fizic și/sau psihic să o încheie.

Astfel cum în materie penală există pentru inculpați o circumstanță agravantă care li se aplică dacă, în comiterea faptei, profită de starea de urgență decretată, considerăm că această circumstanță poate fi individualizată în plan economic. Profitarea de starea de urgență, de nevoile oamenilor, de lipsurile lor, de restricțiile lor, de fricile lor, de lipsa de produse, de imposibilitatea de procurare pe altă cale, de stările de alarmare ale oamenilor, de toate confuziile și lipsurile provocate de starea de urgență și fixarea unor prețuri de-a dreptul fantastice și uluitoare, conturează o activitate ilicită și reprezintă un soi de înșelăciune în raporturile economice.

Creșterea prețului de făină de la 3-4 lei la 8-9 lei kg, creșterea dezinfectanților de la 10-15 lei la 100 de lei buc, dublarea prețurilor la unele legume, dublarea ori triplarea prețului la măștile de protecție, peste noapte, în plin zumzet al crizei sociale create de starea de urgență, reprezintă doar puține din multele acțiuni speculative ce au loc zilele acestea. Astfel de pratici comerciale imorale și înșelătoare vor lua amploare mai cu seamă după încetarea stării de urgență, dacă aceasta va dura mai mult de 30 de zile și dacă Parlamentul nu intervine în reglementarea problemei.

Parlamentul României adopta după al doilea război mondial Legea nr. 351/1945 pentru reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic, incriminând ca infracțiuni o serie de fapte de speculă. Amintim doar art. 23 al acestui act normativ (ce nu este în vigoare): comit delictul de speculă ilicită cei care pretind, oferă, sau acceptă, pentru produse, mărfuri, locațiuni de bunuri sau servicii, la un preț care:
a) Este superior prețurilor maximale stabilite de autoritățile în drept, potrivit legilor în vigoare, prin deciziuni, ordonanțe, mercuriale sau liste de prețuri vizate ori aprobate sau stabilite în orice mod de autoritatea competentă.
b) Cuprinde un beneficiu superior celui îngăduit de legile în vigoare sau deciziunile date în temeiul lor.
2. Pretind, oferă sau acceptă un preț inferior prețurilor minimale stabilite de autoritățile în drept, potrivit legilor, deciziunilor, ordonanțelor, mercurialelor sau listelor de prețuri arătate mai sus.
3. Pretind, oferă sau acceptă prețuri superioare sau inferioare prețurilor fixe stabilite de autoritățile în drept, potrivit legilor, deciziunilor, ordonanțelor, sau listelor de prețuri arătate mai sus, pentru mărfuri, produse și prestații, ori locațiuni de bunuri sau servicii indiferent dacă sunt monopolizate sau nu.
4. Acei care prin mijloace de orice fel, provoacă urcarea prețurilor la produse sau mărfuri.
Consumatorii care au comis vreuna din infracțiunile de mai sus, sunt apărați de pedeapsă dacă denunță delictul comis mai înainte de începerea cercetărilor.

De asemeni, fapte de speculă au început să aibă loc și imediat după căderea regimului Ceaușescu. Astfel că autoritățile au luat măsuri împotriva speculei. Prin Decretul 15/11.01.1990, Consiliul Frontului Salvării Naționale a incriminat infracțiunea de speculă astfel: constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, confiscarea parțială a averii și interzicerea unor drepturi, comercializarea oricăror bunuri primite în cadrul acțiunii de ajutorare internațională a statului, obținute prin sustragere sau în orice mod, fără drept. Cu aceeași pedeapsa se sancționează vânzarea cu suprapreț a oricăror mărfuri.

În alte țări europene specula este sancționată contravențional sau penal chiar înafara stării de urgență. În Italia, pe perioada stării de urgență datorată virusului COVID-19, garda de finanțe verifică temeinic prețurile produselor la raft. Aici pentru speculă și suprapreț se aplică amenzi contravenționale de până la 25.000 euro și suspendarea activității.

Specula nu afectează doar cetățenii ci și ordinea și stabilitatea economică a țării, producând dezechilibre majore în economia de piață. Specula ce a început să prindă rădăcini în România zilele acestea indignă oamenii. Societatea întreagă este siderată de astfel de pratici profund incorecte și necinstite. Considerăm că legiuitorul român nu trebuie să stea pasiv în fața unor astfel de fapte ci trebuie să intervină și să plafoneze prețurile la unele produse alimentare și sanitare, încriminând penal sau contravențional aceste practici, protejând prin astfel de măsuri drepturile și interesele esențiale ale cetățenilor: dreptul la sănătate și dreptul la hrană, drepturi ce sunt afectate de speculă.

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări recente