Decizia CCR din 16.01.2019 referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016, a confirmat neconstituționalitatea protocoalelor. A primului în totalitate, iar relativ la al doilea doar cu privire la dispozițiile articolului 6 aliniat 1, art 7 al 1 și art 9. Acest lucru însemnă că Protocolul din 2016 este constituțional și legal în marea majoritate a prevederilor. Ma întreb, se va încheia un nou Protocol sau se va face un act adițional la Protocolul din 2016 prin care se vor acorda dispozițiile date de CCR? Noul Protocol sau noul act adițional va fi un document public sau secret?
CCR constată că încălcarea Constituției a fost generată de încheierea protocoalelor dar și de exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI. Așadar semnatarii protocoalelor și parlamentarii, măcar cei din comisiile parlamentare de supraveghere a activității SRI din 2009 până astăzi, sunt direct răspunzători pentru această situație fără precedent în România.
CCR dă dispoziții exprese instanțelor și parchetelor din țară în ce privește cauzele în curs de judecată/urmărire penală: Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești precum și ministerul Public, Parchetul de lângă Înalta Curte și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale și corespunzătoare. Avocații vor trebui să vegheze la respectarea acestei obligații noi în sarcina procurorilor și judecătorilor cu privire la documentele din dosar relative la această problemă și să caute ei înșiși situațiile în care probatoriul sau sau procedura nu au respectat legea.
Ce prevăd articolele declarate neconstituționle de CCR cuprinse în Protocolul din 2016:
Art. 6 (1) Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepția cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menționat, se solicită informații suplimentare în legătură cu cauza.
Art 7 (1) La solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanță, prin specialiștii proprii, în ce privește activitățile ce fac obiectul cooperării
Art.9 – (1) Parchetul pune la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, date și informații care, prin natura lor, prezintă interes pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale.
(2) Parchetul pune la dispoziția Serviciului datele și informațiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârșirea de infracțiuni, dacă prin aceasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.
În opinia mea într-un stat de drept existența protocoalelor (unele chiar secrete), mi se pare o chestiune de nesiguranță națională și importanță europeană. Într-un stat de drept Legea este suficientă sau când nu este suficientă se reformează, se adaugă noi articole, se inițiază o nouă lege, se amendează cu noi și noi articole privitoare la noile realități pe care acea lege se grefează. Noi avocații trebuie să apărăm justițiabilii cu legea în mână nu cu protocoalele. Tot procesul legislativ trebuie să se bucure de transparență și dezbatere publică, adică oamenii prin reprezentanții lor trebuie să participe la actul de legiferare. Drepturile și obligațiile materiale și procedurale ale oamenilor trebuie să rezulte doar și numai din lege și să respecte cadrul legal. Orice alte acte/protocoale/circulare făcute pe sub masă, ascunse, secrete, secretizate, obscure, negociate de băieții deștepți după interesele lor, nu fac decât să submineze drepturile și obligațiile legale ale tuturor, să submineze încrederea în judecători și procurori, încrederea în sistemul de justiție, fiind adevărate seisme pentru democrație. Procesul legislativ este esențial democrației. Procesul protocolarist de tip comunist este o violare și o faultare a procesului legislativ și implicit a democrației. Protocoalele cu privire la activitatea organelor judiciare mi se par o fraudă la democrație. Cât de mare va fi fost această fraudă vom vedea în perioada imediat următoare.