Este posibilă uzucapiunea fără avocat? Poate partea care folosește imobilul să se reprezinte singură într-un astfel de proces judiciar? Voi răspunde la aceste întrebări prin referiri la cazurile care au venit la cabinetul meu de avocat, dar și la cazurile de care am luat la cunoștință în instanțe când așteptam ordinea dosarelor mele. Aceste experiențe m-au condus la ideea de a scrie despre posibilitatea unei persoane de a sta singură în instanță, de a-și apăra drepturile, fără a avea concursul/ajutorul unui avocat în materie de uzucapiune.
La nivel teoretic da, orice persoană poate deschide un proces de uzucapiune fără avocat. Avocatul este un ajutor și un apărător al intereselor părții, dar dacă o persoană consideră că se poate apăra singură, este dreptul ei de a merge în instanță singură, de a gestiona procesul/dosarul singură.
De-a lungul anilor am avut 3 cazuri de uzucapiune unde posesorii/uzucapanții au venit la cabinetul meu după ce începuseră astfel de demersuri la instanță. Adică au făcut singuri cererea de uzucapiune sau au facut-o prin diverși prieteni ori rude care mai aveau habar de ceva drept, cumulată cu drafturi/ciorne de pe internet. Aceste 3 persoane aveau ceva în comun: considerau la început, înainte de depunerea cererii de uzucapiune la instanță, că demersul este unul ușor și rapid, fără complicații. Se bazau pe ideile provenite de la prieteni, rude și internet că un proces de uzucapiune este simplu și că nu e nevoie de avocat.
Totuși, când au intrat în agora judiciară și cererea lor a luat forma unui dosar judiciar civil de uzucapiune, au constatat că lucrurile nu sunt deloc așa simple cum par, ci dimpotrivă. În faza de regularizare instanța le-a pus în vedere să precizieze cererea de uzucapiune. A preciza o cerere înseamnă că aceasta nu este conformă, nu este clară ori nu este completă și trebuie clarificată/completată.
La un client nu avea indicat temeiul de drept al acțiunii (fiind mai multe tipuri de uzucapiune este necesar a fi indicat temeiul fiecărei spețe), la al doilea client lipsea valoarea imobilelor și nu știa de unde să o extragă iar instanța nu putea fixa taxa de timbru judiciar, iar al treilea client a venit la mine până în primul termen de judecată cerând doar asistență la proces pentru termenele ce urmau dar și o consultanță despre stadiul demersului lui, demers care era neconform, după cum relatez mai jos.
Pe lângă aceste 3 situații am avut și clienți care încercau să depună cereri dar instanța le anula cererile de uzucapiune pe diverse motive: lipsa precizărilor cerute de instanță, lipsa plății taxei de timbru, neconformarea cu obligațiile stabilite de instanță. La aceste situații am început totul de la zero, cu o nouă cerere de uzucapiune cu temeiuri de drept și expunerea situației de fapt și totul a decurs conform strategiilor și așteptărilor noastre.
La cele 3 situații, prin cereri făcute în dosar, am indicat/rectificat/completat cele solicitate de instanță și ne-am conformat în timp, evitând anularea cererii ori suspendarea procesului/dosarului. La al treilea caz am introdus în cauză în regim de urgență, până la primul termen de judecată, pârâtul corect, riscul clientului fiind de a pierde procesul pe baza excepției lispei calității procesual pasive: el introdusese Primăria ca pârât, ori astfel de procese de uzucapiune trebuie să aibă ca pârât unitatea administrativă. Dacă nu interveneam în dosar, pierdea procesul cu taxa de timbru aferentă (vreo 10.000 lei), taxă ce într-un nou proces de uzucapiune trebuia plătită din nou. Procesul a fost câștigat pentru că a apelat la timp și am făcut urgent reconfigurarea cadrului procesual.
De asemeni când îmi așteptam ordinea dosarelor în sală, am văzut, ce e drept puține cazuri, când persoane care au făcut singure cererea de uzucapiune discutau pe limbi diferite cu judecătorul. Acesta le punea în vedere anumite obligații ori demersuri pentru continuarea judecării dosarului, iar acele persoane nu înțelegeau ce au de făcut. Instanța neavând dreptul de a oferi consultanță juridică le îndruma către un avocat, ca să le explice ce au de făcut.
In general procesuele judiciare începute de clienții care nu au apelat inițial la avocat sunt mai greu de gestionat pentru că strategia de apărare nu este construită pe modalitatea de lucru a avocatului, iar acestuia îi este greu să se plieze pe altă modalitate de lucru, deseori deficitară.
Cererea de uzucapiune este cererea de chemare in judecată ce reprezintă scheletul – structura pe care se va construi procesul. Daca structura nu este bine închegată, solidă și conformă cu standardele procedurale, șansele de câștig se diminuează, chiar dacă dreptatea este de parte posesorului/reclamantului. În procesul civil este elementar ca această primă configurare a structurii procesului să se facă pe baze/temeiuri solide și clare și să aibă toate elementele necesare, pentru a se putea construi un proces cât mai câștigător pentru client.
Procesul de uzucapiune este unul anevoios pentru că în cursul procesului diverse instituții precum Direcția de impozite și taxe locale, ANAF, OCPI, AFI, SOCIETĂȚI care gestionau patrimoniul imobiliar înainte de 1989, dar și diverse persoane fizice sau juridice pot interveni sau pot transmite la dosar diverse documente din care reiese o realitate juridică ce trebuie analizată profund și combătută ferm către uzucapantul reclamant ori de pârât.
Dinamica procesului depinde de aceste adrese și răspunsuri transmise instanței de diverse persoane sau autorități, adrese ce trebuie analizate cu ochi critic. Un avocat gestionează dosarul și din punctul de vedere al documentelor și informațiilor noi, care survin pe toată durata proceuslui.
Deseori implicarea emoțională a reclamantului, imobilul fiind casa lui sau poate grădina ori terenul pe care el îl lucrează de 10, 30 sau 50 ani, face ca gestionarea dosarului de către el să fie ineficientă. El nu este și nu poate fi atât de atent și obiectiv ca un avocat, nu doar din lipsa de experiență juridică/judiciară ci din cauza implicațiilor emoționale pe care le are obiectul procesului – imobilul – pentru el.
În contextul celor de mai sus este clară și categorică nevoia de un avocat în procesul de uzucapiune. Complexitatea acestor dosare, în situația actuală juridico-cadastrală a imobilelor, luând în considerare și incertitudinea cu privire la proprietarul/proprietarii ori moștenitorii acestora aflați în țară sau străinătate cu date/domicilii cunoscute sau necunoscute, titlul de proprietate valid și valabil ori incert, face ca aceste dosare să fie printre cele mai dificile dosare civile pe pe rolul instanțelor. Din aceste considerente se recomandă alegerea unui avocat înainte de a face orice demers privind uzucapiunea, dar mai ales pentru reprezentare în fața instanțelor de fond sau de apel.
