Legea 126/2024, publicată în Monitorul Oficial nr 437/13.05.2024 modifică structural Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală în ceea ce privește răspunderea penală prin raportare la plata prejudiciului adus statului. Legea va intra în vigoare în data de 16.05.2024 și se va aplica și faptelor de evaziune fiscală săvârșite înainte de apariția ei aflate în curs de urmărire penală sau judecată, în situațiile în care constituie normă penală mai favorabilă. Se instituie cauze de reducere a limitelor de pedeapsă, cauze de neurmărire și nepedepsire, dacă prejudiciul este achitat împreună cu un procent de 15%, 25%, 50% sau 100% din el, plus dobânzi și penalități, în funcție de faza procesuală dosarului.
Legea 126/2024 ce modifică răspunderea în cazurile de evaziune fiscală prevede următoarele noutăți:
- Nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă
- Se majorează limitele de pedeapsă pentru faptele prevăzute la articolul 9 aliniat 1. Vechile limite erau 2-8 ani, iar noile limite de pedeapsă sunt 3-10 ani.
- Același articol 9 aliniat 1 prevede noi acte materiale și anume: 1. folosirea de către contribuabil, cu rea-credință,
a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor și 2. utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale. - Sacă prin faptele de evaziune fiscală prejudiciul produs este de 500.000 euro, limita minimă și maximă a pedepsei se majorează cu 3 ani. Dacă prejudiciul este de 1.000.000 euro, aceste limite se majorează cu 5 ani.
- Se incriminează o nouă infracțiune privind TVA-ul. Astfel, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat, prin: a) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA; b) nedivulgarea în mod intenționat de informații privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii; c) prezentarea de declarații corecte, declarații electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA. Tentativa la aceste fapte se pedepsește. - Se incriminează o nouă infracțiune privind creditarea unei firme. Astfel, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate a unuia sau mai multor contribuabili - Se introduce o cauză de neurmărire penală a unor fapte de evaziune fiscală, dacă prejudiciul produs statului este de maxim 1.000.000 euro . Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 indice 1, 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește și nici nu se urmărește din punct de vedere procesual penal. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală.
- Se instituie o cauză de nepedepsire raportată la achitarea prejudiciului în diverse faze procesuale.
– Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 indice 1, 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește
– Dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, același prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește
– Dacă în cursul judecății în apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, același prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește - Cauza de neurmărire și cea de nepedepsire nu se vor aplica dacă inculpatul a mai săvârșit o infracțiune de evaziune într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat deja de aceste clemențe legale
- Se introduce o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă la jumătate prin raportare la achitarea efectivă a prejudiciului până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea prejudiciului (fără majorările procentuale și fără dobânzile și penalitățile aferente, așa cum este condiția la cauza de nepedepsire). Astfel în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 indice 1, 8, sau 9, dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat până la primul termen de judecată este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda.
- Se introduce o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă la o treime prin raportare la achitarea efectivă a prejudiciului ulterior primului termen de judecată, indiferent de valoarea prejudiciului (fără majorările procentuale și fără dobânzile și penalitățile aferente, așa cum este condiția la cauza de nepedepsire). Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 indice 1, 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime.
- Beneficiile legale și clemențele privind răspunderea penală se vor aplica tuturor inculpaților chiar dacă nu au participat la acoperirea/achitarea prejudiciului
- Se instituie un beneficiu pentru făptuitorul unei fapte de evaziune dacă va denunța fapta comisă și va ajuta organele de urmărire penală la înlesnirea cercetărilor. Limitele de pedeapsă pentru fapta inculpatului denunțător se vor reduce la jumătate. Astfel, dacă persoana care a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 6 indice 1, 8 sau 9 aduce la cunoștința organelor de urmărire penală sau a organelor fiscale infracțiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activității infracționale și mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta și, ulterior, înlesnește aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanți la comiterea infracțiunii, limitele speciale se reduc la jumătate
- Prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate. Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispozițiile art. 172—180 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. Despre dispunerea expertizei va fi încunoștințat suspectul sau inculpatul, persoană fizică sau persoană juridică, prin reprezentant, după caz, dându-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea deplină a drepturilor sale procesuale.
- Se instituie un nou termen de la care prescripția răspunderii penale începe să curgă și anume de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracțiunii. Prin urmare, dacă organul fiscal sau de urmărire penală se sesizează din oficiu sau este sesizat prin denunț la peste 10 ani de la data faptei, fapta este considerată prescrisă din punct de vedere penal.