Avocat ILIE DORINPrin Decretul de prelungire a stării de urgență s-a modificat norma privitoare la participanții la evenimentele religioase private. Decretul, conform Anexei I la Decretul 240/2020, art 1 alin. 2, face o distincție între slujbe (ritualuri) publice și private.
Slujbele publice sunt adresate oricăror participanți și la ele poate deci participa oricine: Sfânta Liturghie, Vecernia, Utrenia, Privhegherea, etc. Pe durata stării de urgență este strict interzisă participarea oricăror persoane care nu fac parte din personalul necesar ritualului.
Slujbele private sunt ritualuri făcute de preoți și arhierei doar unor persoane, la cererea lor și cu participarea doar a persoanelor invitate de aceste persoane care solicita slujba respectivă, în biserică, acasă sau în alte locuri. Decretul enumeră printre slujbele private înmormântările, cununiile, botezurile, dar lista poate continua, norma fiind doar exemplificativă. Sunt incluse deci pomenile/parastasurile, sfeștaniile și orice slujbă religioasă pe care un credincios sau o familie (fără limită de grade de rudenie) le/o solicită preotului.
Conform noilor dispoziții date prin Decret, numărul de participanți la astfel de slujbe private nu mai este limitat la 8. Se reglementează totuși o obligație (morală am putea spune) pentru preot și familia care solicită slujba privată de a aduna la acel eveniment religios cât mai puțină lume. Textul legal, Anexa I la Decretul 240/2020, art 1 alin. 2, spune că la slujbele private poate participa un număr minim de persoane potrivit normelor canonice și cu respectarea strictă a măsurilor de protecție individuală și colectivă pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Articolul redat nu face nici o referire la numărul 8 și nici la Ordonanța militară (prin care a fost introdusă cifra 8) ci la normele de drept canonic. Normele canonice conduc la ideea – raportată la slujbele private – că la acel ritual pot participa doar persoanele invitate expres de familie pe baza criteriului ales de ele: rudenie, afinitate, rudenie spirituală, prietenie, etc. Practic preotul și familia vor stabili un număr cât mai mic de participanți, raportat la cele de mai sus, nemaifiind ținuți de cifra 8, care era de un hazard inexplicabil (nu avea nici o rațiune juridică, nici o logică, nici un temei). Amintim că libertatea religioasă și viața de familie sunt drepturi fundamentale iar limitarea lor trebuie să fie justificată și proporțională.
Astfel de slujbe private pot fi ținute în biserici, în spații private ori publice, în condițiile unui număr cât mai mic de persoane, număr stabilit de preot și de familie.
Totodată preotul și familia vor trebui să ia măsuri de protecție împotriva răspândirii virusului: măști, mănuși, gel dezinfectant și distanță între participanți.
Interpretarea domnului ministru Vela (dată într-un interviu ce rula pe internet astăzi 23.04.2020) pare să nu țină cont de noua reglementare și de noul Decret, ci se bazează pe norma veche ce nu mai are aplicabilitate. Norma nouă nu mai face referire la maximul de 8 persoane.
Petru clarificarea problemei am făcut astăzi 23.04.2020 o petiție către MAI, cerând ministerului o poziție oficială, având în vedere că astfel de slujbe sunt de o importanță deosebită pentru creștini în perioada post-pascală, dar și faptul că amenzile contravenționale sunt drastice. Revenim cu un update la acest articol de îndată ce primim un răspuns.
Poza este proprietatea abcnews.go.com.
