Neplata obligațiilor civile atrage întotdeauna revocarea suspendării executării pedepsei închisorii?

Beneficiul suspendării executării pedepsei se acordă în cazurile în care instanța consideră că suspendarea este suficientă pentru îndreptarea conduitei condamnatului, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. O dată cu suspendarea i se impun acestuia anumite obligații și măsuri ce vor trebui îndeplinite pe perioada termenului de supraveghere. Dincolo de aceste obligații ce țin de supravegherea conduitei inculpatului, prin hotărârea de condamnare acesta poate fi condamnat pe latură civilă la plata unor sume de bani către persoana sau persoanele vătămate ce s-au constituit parți civile. Tot prin hotărâre acesta va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Obligațiile civile care pot atrage revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei în regim penitenciar se referă deci la daunele cuvenite și stabilite în favoarea părților civile și la cheltuielile judiciare ale statului ce i se impută condamnatului după proces.

Pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul trebuie să achite și aceste sume care au natura unor obligații civile, în caz contrar putându-se ajunge la revocarea suspendării și dispunerea executării pedepsei în regim penitenciar. Revocarea o poate cere instanței persoana vătămată care nu a primit banii conform hotărârii de condamnare, consilierul de probațiune ori procurorul.

Problema care intervine în atare situații este aceea dacă orice neplată conduce de la sine la revocarea suspendării sau altfel spus dacă neplata obligațiilor civile atrage întotdeauna revocarea suspendării executării pedepsei închisorii?

Instanțele decid în funcție de particularitățile fiecărui caz, analizând buna-credință a condamnatului, disponibilitățile lui financiare, persoanele pe care le are în grijă/întreținere, bunurile mobile și imobile deținute în proprietate, rulajele financiare de pe anumite conturi, etc.

Instanțele trebuie să cerceteze dacă neîndeplinirea este sau nu imputabilă condamnatului pentru a dispune revocarea sau menținerea suspendării, având în vedere și consecințele deciziei lor: o persoană poate să rămână în libertate sau poate merge în penitenciar să execute pedeapsa ințial stabilită.

Revocarea suspendării și dispunerea executării în penitenciar este regula. Revocarea se dispune de către instanța atunci când condamnatul a fost de rea-credință deci când, deși a avut posibilitatea să plătească daunele civile, nu le-a plătit. Acest lucru se poate întampla indiferent de faptul că la probațiune a dat dovada de un comportament demn și civilizat și a respectat întru-totul măsurile și obligațiile de supraveghere, deci indiferent dacă Raportul de evaluare întocmit de consilierul de probațiune este unul favorabil.

Regula revocării suspendării și dispunerea executării în penitenciar are și o excepție. Revocarea nu se dispune și deci suspendarea se menține dacă persoana dovedește că nu a avut nici o posibilitate să plătească acele daune civile, să îndeplinească acele obligații civile din hotărârea de condamnare. În aceste situații vorbim de un condamnat de buna-credință care nu a avut și nu a putut obține venituri prin care să achite/acopere acele daune civile.

În astfel de procese, depinde de fiecare condamnat cum face dovada, prin înscrisuri sau prin orice alt mijloc de probă, că a fost de bună-credință și nu a avut mijloace să achite acele daune/cheltuieli. De regulă instanțele fac interogări către serviciile ITM, către Primării, către ANAF, OCPI, bănci, etc pentru a vedea dacă aceste persoane au sau nu salarii, venituri ori bunuri disponibile pe numele lor, bunuri ce ar putea fi valorificate și din care persoana ar fi putut plăti daunele civile.

Insuficiența veniturilor, sumele foarte mari privind daunele civile prin raportare la persoana condamnatului (ce pot conduce uneori la o imposibilitate obiectivă și totală de plată a lor), lipsa bunurilor din patrimoniu, efectuarea unor plăți parțiale în limita fondurilor deținute, dar și faptul de a avea în grijă copii minori ori persoane cu dizabilități sunt suficiente motive, dacă ele vor fi deplin dovedite, ca instanța să mențină suspendarea executării pedepsei și deci cererea de revocare a suspendării să fie respinsă.

În aceste situații condamnatul poate prezenta instanței și documente/acorduri de eșalonare a plății ori de iertare de datorie din partea persoanei căreia i s-ar fi cuvenit plata, deci situații în care creanța respectivă a fost stinsă amiabil prin diverse înțelegeri/negocieri/medieri cu partea civilă. Stingerea obligațiilor civile pe căi amiabile va conduce la menținerea beneficiului suspendării sub supraveghere și deci la respinerea cererii de revocare formulate de serviciul de probațiune ori procuror.

În aceste dosare este preferabilă prezența condamnatului, asistat de avocat, pentru a da explicații instanței cu privire la imposibilitatea totală de plată și situația sa materială/familială, deci pentru a arăta buna sa credință.